Copiii care petrec mai mult timp utilizând dispozitive video (televizoare, tablete, computere sau smartphone) au o integritate structurală mai mică a traiectelor de materie albă în părţi ale creierului care susţin limbajul şi alte abilităţi de alfabetizare emergente, arată un nou studiu publicat recent în JAMA Pediatrics. Aceste abilităţi includ imagini şi funcţii executive - procesul care implică control mental şi autoreglare.
Aceşti copii au, de asemenea, scoruri mai mici cu privire la măsurătorile privind utilizarea limbajului şi alfabetizare.
Studiul realizat de cercetătorii de la Cincinnati Children's Hospital Medical Center a evaluat timpul petrecut pe dispozitivele video în concordanţă cu recomandările Academiei Americane de Pediatrie (AAP).
Recomandările AAP nu iau în considerare doar timpul petrecut în faţa televizoarelor, ci şi accesul la dispozitive portabile cu ecran, conţinutul vizionat, cu cine sunt copii în acest timp şi modul cum interacţionează cu ceilalţi atunci când se uită pe ecrane.
Studiul a implicat 47 de copii sănătoşi - 27 de fete şi 20 de băieţi - între 3 şi 5 ani, şi pe părinţii lor. Copiii au finalizat testele cognitive standard urmate de măsurarea RMN a tensiunii de difuzie, care oferă estimări ale integrităţii materiei albe în creier.
Cercetatorii au administrat parintilor un instrument de screening de 15 puncte, ScreenQ, care reflecta recomandarile privind utilizarea dispozitivelor media ale AAP. Scorurile ScreenQ au fost apoi asociate statistic cu scorurile testului cognitiv şi măsurătorile RMN.
Printre principalele constatări au arătat că scorurile ScreenQ mai mari au fost asociate semnificativ cu un limbaj expresiv mai scăzut, capacitatea mai mică de a numi rapid obiecte (viteza de procesare) şi abilităţi mai scăzute de alfabetizare emergente.
Tototdată scorurile ScreenQ mai mari au fost asociate cu o integritate mai scăzută a substanţei albe ale creierului, ceea ce afectează organizarea şi mielinizarea - procesul de formare a tecii de mielină în jurul unui nerv pentru a permite impulsurilor nervoase să se mişte mai rapid - în tracturi care implică funcţia executivă a limbii şi alte abilităţi de alfabetizare.
"Utilizarea mass-media video este predominantă, creşte în mediul casnic şi apare în viaţa copiilor şi a şcolarilor la vârste tot mai mici. Aceste constatări evidenţiază necesitatea de a înţelege efectele timpului petrecut pe dispozitivele video asupra creierului, în special în etapele dezvoltării dinamice a creierului în copilărie, pentru ca furnizorii, factorii de decizie şi părinţii să înţeleagă care sunt limitele adecvate pentru utilizarea tehnologiei", afirmă John Hutton, director la Reading & Literacy Discovery Center at Cincinnati Children's şi autorul principal al studiului, citat de sciencedily.com.
Printre recomandările AAP luate în considerare de autorii studiului se numărăa şi recomandarea ca pentru copiii mai mici de 18 luni, să se evite utilizarea dispozitivelor video.
Părinţii copiilor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de luni care doresc să introducă suporturi video în viaţa acestora să aleagă programare de înaltă calitate şi să privească împreună cu copiii lor la ecranele dispozitivelor pentru a-i ajuta să înţeleagă ce văd.
Pentru copiii cu vârste cuprinse între 2 şi 5 ani, recomandările AAP sugerează limitarea utilizării dispozitivelor video la 1 oră pe zi şi doar cu programe de înaltă calitate. Şi în acest caz părinţii ar trebui să covizualizeze imaginile împreună cu copiii pentru a-i ajuta să înţeleagă şi cum să aplice în lumea din jurul lor ceea ce vad pe dispozitivele video.
Totodată părinţii are trebui să stabilească timpul (de exemplu pe perioada meselor) şi locaţiile din casa în care nu se folosesc dispozitivele video, cum ar fi dormitoarele.
