O terapie de “întinerire” a organismului, bazată pe înlocuirea plasmei umane cu o soluţie dezvoltată de cercetători americani, a avut rezultate promiţătoare în testele realizate de animale şi urmează să fie evaluată într-un studiu clinic.
Noul studiu, prezentat recent în publicaţia Aging, a fost realizat de cercetători de la Universitatea California din Berkeley (UC Berkeley).
Cercetătorii implicaţi în noul studiu au realizat în 2005 o altă descoperire, în urma unor teste realizate tot pe şoareci: plasma din sângele animalelor tinere aveau un efect de regenerare a ţesuturilor la cele în vârstă.
Totuşi, vechiul studiu avea limitări, fiind nevoie de realizarea unor exemplare “siameze” (care împart organe, ţesuturi şi vase de sânge) pentru ca efectul să se producă.
Ulterior, echipa de cercetători a încercat o altă abordare, pe care a perfecţionat-o în timp. Astfel, cercetătorii au realizat o plasmă artificială (care conţine soluţie salină şi albumină), cu care au înlocuit jumătate din plasma animalelor în vârstă în testele realizate în laborator.
Efectul a fost de reîntinerire a ţesuturilor din muşchi, creier şi ficat. Cercetătorii explică efectul prin faptul că plasma înlocuită conţinea concentraţii mari de proteine cu efect dăunător asupra organismului, iar diluarea plasmei şi înlocuirea acelor proteine cu noi proteine are efect benefic.
“Pe măsură ce o persoană îmbătrâneşte, creşte concentraţia anumitor proteine în sânge, ceea ce are efect dăunător. (...) Aşa cum arată studiile noastre, nu este nevoie de sânge tânăr pentru obţinerea efectului de întinerire, fiind suficientă diluarea sângelui îmbătrânit”, a afirmat Irina Conboy, profesor de bioinginerie la UC Berkeley şi unul dintre autorii studiului din 2005 şi al noului studiu, citată de sciencedaily.com.
În studiile realizate pe animale, diluarea sângelului exemplarelor în vârstă are efect de îmbătrânire, în timp ce aplicarea aceleiaşi proceduri la exemplarele tinere nu are efect dăunător, dar nici nu aduce beneficii.
Pentru aplicarea acestei terapii, cercetătorii au folosit aparate de plasmafereză aprobate de autorităţile de reglementare pentru terapiile cu plasmă – cum ar fi terapia cu plasmă convalescentă prelevată de la persoanele vindecate de Covid-19 pentru vindecarea pacienţuilor infectaţi, aplicată de la debutul pandemiei de SARS-CoV-2, inclusiv în România.
Numai că aceste aparate pot fi folosite şi pentru introducerea plasmei artificiale în locul celei convalescente.
De altfel, cercetătorii urmează să demareze studii clinice pentru a determina dacă această terapie poate fi folosită pentru a trata boli asociate cu îmbătrânirea sau pentru a îmbunătăţi starea de sănătate a persoanelor vârstnice.
