Test de sânge pentru diagnosticarea Alzheimer

Test de sânge pentru diagnosticarea Alzheimer

Un test de sânge dezvoltat de cercetători americani poate diagnostica cu o rată mare de acurateţe boala Alzheimer, arată un studiu prezentat în publicaţia JAMA. Potrivit experţilor, noul test ar putea fi disponibil în doi-trei ani.

În studiile realizate de cercetători, testul a putut diagnostica boala la fel de exact ca alte metode, care prezintă dezavantajul de a fi mai scumpe sau invazive, relatează The New York Times, publicaţie citată de Mediafax.

Studiul arată că noul test a identificat semne ale bolii degenerative cu 20 de ani înainte de apariţia tulburărilor de gândire şi memorie la persoanele cu o mutaţie genetică care cauzează Alzheimer.

Un astfel de test ar putea fi disponibil pentru utilizare clinică în cel puţin doi-trei ani, au estimat cercetătorii, oferind un mod uşor accesibil de a diagnostica dacă persoane cu probleme cognitive au avut Alzheimer, mai degrabă decât un alt tip de demenţă, care ar putea necesita tratament sau un prognostic diferit.

Un test de sânge ar putea fi utilizat şi pentru a estima riscul ca o persoană care nu prezintă simptome să dezvolte Alzheimer, cea mai frecventă formă de demenţă.

Potrivit experţilor, testele de sânge vor accelera dezvoltarea de noi terapii, făcând mai rapide şi mai ieftine studiile clinice, un proces care acum durează de obicei mai mulţi ani şi costă milioane de dolari, deoarece se bazează pe metode scumpe, cum sunt tomografiile craniene cu emisie de pozitroni şi puncţiile lombare, prin care se recoltează lichid cefalorahidian.

Într-un studiu care a înrolat 1.402 de persoane din Suedia, Columbia şi Statele Unite, testul s-a dovedit a fi foarte precis, cu o acurateţe similară celei a scanărilor PET. Noul test măsoară un tip de proteină tau (p-tau217), care în boala Alzheimer se acumulează în interiorul celulelor creierului.

Testul a măsurat de şapte ori mai multe proteine p-tau217 la persoanele cu Alzheimer decât la persoanele fără demenţă sau la cele cu alte afecţiuni neurologice, cum ar fi demenţa frontotemporală, demenţa vasculară sau boala Parkinson, a afirmat dr. Oskar Hansson, profesor la Universitatea Lund.

În prezent, diagnosticul Alzheimer se face în mare parte cu evaluări clinice ale memoriei şi declinului cognitiv, precum şi prin interviuri cu membrii familiei şi persoanele care îngrijesc pacienţii. Diagnosticele sunt deseori inexacte, deoarece medicii au dificultăţi în a distinge boala Alzheimer de alte tipuri de demenţă sau afecţiuni care implică deficienţă cognitivă.

Circa 30 de milioane de persoane suferă de Alzheimer la nivel mondial, iar numărul s-ar putea dubla până în 2050.

viewscnt