”Ceasul” neuronal în anumite zone mici din creier contribuie la simptomele cognitive complexe ale autismului, sugerează un nou studiu realizat în Japonia.
Într-un studiu de imagistică cerebrală la adulţi, severitatea simptomelor autismului a fost legată de durata de timp pe parcursul căreia informaţiile rămân stocate în aceste zone din creier.
Diferenţele în intervalurile de timp neuronale pot sta la baza unor caracteristici ale autismului, precum hipersensibilitatea, şi ar putea fi utile în viitor ca un instrument de diagnostic.
Zonele senzoriale din creier ce primesc informaţii de la ochi, piele şi muşchi au de obicei perioade de procesare mai mici, în comparaţie cu zonele de ordin superior ce intergrează informaţia şi controlează memoria şi capacitatea de luare a deciziilor.
Noul studiu, prezentat recent în publicaţia ”eLife”, arată că această ierarhie de intervale de timp neuronale intrinseci este deteriorată în autism.
Procesarea atipică a informaţiilor pare să stea la baza comportamentelor repetitive şi dificultăţilor socio-comunicaţionale văzute de-a lungul spectrului afecţiunilor de neurodezvoltare (ASD), dar aceasta este una dintre primele indicaţii care arată că dinamica temporală la scară mică ar putea avea efecte extinse.
Imagistica prin rezonanţă magnetică a creierelor adulţilor de sex masculin cu autism a fost comparată cu cea a oamenilor fără autism.
În starea de repaus, ambele grupuri au arătat şablonul aşteptat al unor intervale de timp mai mari în zonele lobului frontal legate de controlul executiv şi mai mici în zonele senzoriale şi motorii.
”Un interval de timp mai scurt înseamna o sensibilitate crescută într-o regiune cerebrală particulară şi am găsit cele mai sensibile răspunsuri neuronale la acele persoane ce prezintă cele mai severe simptome de autism”, a spus autorul principal al studiului, Takamitsu Watanabe, de la Centrul RIKEN, citat de sciencedialy.com.
O zonă cerebrală ce a prezentat şablonul opus a fost caudatul drept, unde intervalul de timp neuronal a fost mai mare decât în mod normal, mai ales în cazul persoanelor cu comportamente repetitive, restrictive mai severe.
Aceste diferenţe în activitatea cerebrală s-au observat, de asemenea, la copiii cu autism şi neurotipici.
Echipa formată din cercetătorii din Japonia şi Marea Britanie consideră că schimbările structurale în mici părţi ale creierului leagă această dinamică locală de simptomele ASD.
Ei au găsit schimbări în volumul materiei cenuşii în zonele cu intervale de timp neuronale atipice. O densitate mai mare de neuroni poate contribui la şabloanele activităţii neuronale recurente, repetitive, ce stau la baza intervalelor de timp mai mari sau mai mici observate în caudatul drept şi în cortexul bilateral senzorial şi vizual.
”Intervalul de timp neuronal este o unitate ce măsoară cât de previzibilă este activitatea într-o regiune cerebrală dată. Intervalurile mai mici de timp pe care le-am observat la persoanele cu autism sugerează că există dificultăţi pentru creier de a procesa intrările senzoriale. Acest lucru ar putea explica o caracteristică proeminentă a autismului, importanţa mare dată de creier informaţiei senzoriale locale şi hipersensibilităţii perceptuale rezultante”, a spus Watanabe.
