Tusea cronică este unul dintre cele mai frecvente motive pentru care se apelează la asistenţă medicală, femeile de vârstă mijlocie fiind grupul cel mai afectat. Noi studii realizate la Universitatea Uppsala arată, de asemenea, că această afecţiune pare a fi un fenomen ereditar.
„Mai mult de 10% din populaţie are tuse cronică, despre care s-a demonstrat că implică mai multe consecinţe negative: reducerea calităţii vieţii, reducerea capacităţii de muncă şi probleme vocale. În prezent, avem cunoştinţe insuficiente despre cauzele tusei şi despre cel mai bun mod de a o trata”, notează Össur Ingi Emilsson, doctor în cercetare pulmonară, alergică şi a somnului la Departamentul de Ştiinţe Medicale al Universităţii Uppsala, într-un comunicat.
Două studii publicate recent de acest departament au investigat atât modul în care tusea este gestionată în prezent în sistemul de sănătate suedez, cât şi dacă tusea cronică poate fi ereditară.
Unul dintre studii, bazat pe date din registrul suedez de asistenţă medicală, a arătat că 1-2% din întreaga populaţie suedeză a solicitat îngrijire pentru tuse cronică între 2016 şi 2018, de obicei în cadrul asistenţei medicale primare.
Dintre cei care au solicitat asistenţă medicală, majoritatea par să fi avut o tuse de lungă durată.
Prevalenţa este cea mai mare în rândul femeilor cu vârste cuprinse între 40 şi 60 de ani, cu aproximativ 21 000 de femei care au solicitat tratament pentru tuse în aceşti trei ani.
Această cercetarea a apărut luna aceasta în revista PLOS ONE.
„În general, femeile par să aibă un reflex de tuse puţin mai sensibil, astfel încât pragul pentru tuse anormală este mai scăzut la femei decât la bărbaţi. Pentru mine, a fost neaşteptat faptul că doar unul până la două procente dintre pacienţi caută ajutor pentru o tuse supărătoare, când peste 10% sunt afectaţi. Acest lucru poate fi explicat parţial prin lipsa tratamentelor eficiente. De asemenea, păreau să existe unele diferenţe de îngrijire între diferite părţi ale ţării, sugerând că sunt necesare orientări mai bune pentru investigarea şi tratarea tusei cronice”, explică Emilsson.
Un alt studiu realizat de aceeaşi echipă de cercetare, apărut în revista ERJ Open Research, a oferit un indiciu cu privire la motivul pentru care unele persoane dezvoltă tuse cronică.
Tusea pare să fie un fenomen ereditar.
În cadrul unui amplu studiu de populaţie realizat în nordul Europei pe 7.155 de părinţi şi pe cei 8.176 de copii adulţi ai acestora, cu vârste de peste 20 de ani, s-a constatat că, dacă unul dintre părinţi a avut tuse cronică uscată, urmaşii lor aveau cu peste 50 % mai multe şanse de a avea tuse cronică uscată. Această legătură a fost independentă de factorii de confuzie, cum ar fi astmul, sexul biologic şi fumatul.
„O relaţie similară a fost observată pentru tusea productivă, dar în aceste cazuri fumatul a avut un impact mai mare asupra prevalenţei. Aceste rezultate sugerează că există o legătură genetică în tusea cronică”, indică Emilsson.
Echipa de cercetare a început deja un studiu privind tratamentul tusei cronice.
Pe baza acestor noi rezultate, grupul avansează acum cu studii privind variantele genetice în colaborare cu compania islandeză deCODE genetics, care analizează genomul uman. Scopul este de a identifica acele variante genetice legate de tusea cronică.
Acest lucru ar putea oferi o mai bună înţelegere a apariţiei tusei cronice, ceea ce ar putea duce în cele din urmă la tratamente mai bune pentru această afecţiune greu de tratat.
