Un german în vârstă de 60 de ani este probabil a şaptea persoană care a fost vindecată de HIV (virusul imunodeficienţei umane) după ce a primit un transplant de celule stem, au anunţat joi medicii acestuia.
Procedura de transplant de celule stem, descrisă ca fiind dureroasă şi riscantă, este destinată persoanelor care suferă atât de HIV, dar şi de leucemie agresivă, nefiind o opţiune pentru toate cele aproape 40 de milioane de persoane care trăiesc cu acest virus mortal în întreaga lume.
Germanul, care a dorit să rămână anonim, a fost supranumit „următorul pacient de la Berlin”.
Primul pacient din Berlin, Timothy Ray Brown, a fost prima persoană declarată vindecată de HIV în 2008. Brown a murit de cancer în 2020.
Acum, un al doilea bărbat din Berlin care a obţinut o remisie pe termen lung a HIV a fost anunţat înainte de cea de-a 25-a Conferinţă internaţională privind SIDA (sindromul imunodeficientei dobandite), care va avea loc săptămâna viitoare (22 - 26 iulie) în oraşul german München.
El a fost diagnosticat pentru prima dată cu HIV în 2009, conform rezumatului cercetării prezentate la conferinţă.
Bărbatul a primit un transplant de măduvă osoasă pentru leucemie în 2015. Procedura, care prezintă un risc de deces de 10 %, înlocuieşte practic sistemul imunitar al unei persoane.
Acesta a încetat să ia medicamente antiretrovirale - care reduc cantitatea de HIV din sânge - la sfârşitul anului 2018.
Aproape şase ani mai târziu, el pare să fie vindecat de HIV şi de cancer, au declarat cercetătorii medicali.
Christian Gaebler, medic-cercetător la spitalul universitar Charite din Berlin, care l-a tratat pe pacient, a declarat pentru AFP că echipa nu poate fi „absolut sigură” că ultima urmă de HIV a fost eradicată.
Dar „cazul pacientului este foarte sugestiv pentru vindecarea HIV”, a adăugat Gaebler. „El se simte bine şi este entuziasmat să contribuie la eforturile noastre de cercetare”.
Preşedintele Societăţii Internaţionale SIDA, Sharon Lewin, a declarat că cercetătorii ezită să folosească cuvântul „vindecare” deoarece nu este clar cât timp trebuie să urmărească astfel de cazuri care să confirme inexistenţa virusului.
Mai mult de cinci ani în remisie înseamnă că bărbatul „ar fi aproape” de a fi considerat vindecat, a declarat ea la o conferinţă de presă.
Există o diferenţă importantă între cazul bărbatului şi ceilalţi pacienţi cu HIV care au ajuns la remisie pe termen lung, a spus ea.
Toţi, cu excepţia unuia dintre ceilalţi pacienţi, au primit celule stem de la donatori cu o mutaţie rară în care o parte a genei CCR5 lipsea, împiedicând virusul să intre în celulele corpului lor.
Aceşti donatori au moştenit două copii ale genei CCR5 mutante - câte una de la fiecare părinte - ceea ce îi face „practic imuni” la HIV, a spus Lewin.
Noul pacient din Berlin este însă primul care a primit celule stem de la un donator care a moştenit o singură copie a genei mutante.
Aproximativ 15% dintre persoanele de origine europeană au o copie mutantă, comparativ cu 1% pentru ambele.
Cercetătorii speră că acest cel mai recent succes ar putea duce, în viitor, la un număr mult mai mare de potenţiali donatori.
Noul caz este, de asemenea, „promiţător” pentru identificarea unui remediu pentru HIV care să funcţioneze pentru toţi pacienţii, a declarat Lewin.
Acest lucru „sugerează că nu trebuie să scapi de fiecare bucată de CCR5 pentru ca terapia genică să funcţioneze”, a adăugat ea.
Pacientul din Geneva, al cărui caz a fost anunţat la conferinţa SIDA de anul trecut, este cealaltă excepţie dintre cei şapte. El a primit un transplant de la un donator fără nicio mutaţie CCR5 - şi totuşi a obţinut o remisie pe termen lung, ceea ce ar însemna, potrivit specialiştilor, că eficienţa procedurii nu se datorează doar genei CCR5.
