Fiecare băutură răcoritoare îndulcită cu zahăr consumată la nivel mondial contribuie la o criză crescândă a sănătăţii publice. Conform unei noi cercetări a Universităţii Tufts, aceste băuturi, de la băuturi răcoritoare carbogazoase la sucuri de fructe, cauzează în prezent milioane de cazuri de boli care pot fi prevenite anual, iar ţările în curs de dezvoltare poartă cea mai grea povară.
Un studiu, publicat luni în revista Nature Medicine, dezvăluie impactul băuturilor îndulcite cu zahăr (SSB) asupra sănătăţii la nivel mondial.
Cercetătorii de la Şcoala Friedman Tufts de ştiinţe şi politici nutriţionale au constatat că, numai în 2020, aceste băuturi au fost responsabile pentru 2,2 milioane de cazuri noi de diabet zaharat de tip 2 şi 1,2 milioane de cazuri noi de boli de inimă la nivel mondial.
Analiza cuprinzătoare, care acoperă 184 de ţări, oferă o imagine îngrijorătoare a modului în care aceste băuturi afectează sănătatea publică în diferite regiuni şi caracteristici demografice. Cercetătorii au analizat sondajele în materie de dietă din 118 ţări, reprezentând 87% din populaţia globală, pentru a înţelege amploarea consumului de băuturi îndulcite cu zahăr şi consecinţele acestuia asupra sănătăţii.
„Băuturile îndulcite cu zahăr sunt puternic comercializate şi vândute în ţările cu venituri mici şi medii. Nu numai că aceste comunităţi consumă produse dăunătoare, dar, de asemenea, sunt adesea mai puţin echipate pentru a face faţă consecinţelor pe termen lung asupra sănătăţii”, spune Dariush Mozaffarian, autor principal şi director al Institutului Hrana este medicament din cadrul facultăţii Friedman, într-un comunicat.
Impactul variază semnificativ în funcţie de regiune, ţările în curs de dezvoltare suportând o povară disproporţionată. America Latină şi Caraibe se confruntă cu cele mai mari rate, unde băuturile cu zahăr contribuie la 24,4% din cazurile noi de diabet şi la 11,3% din cazurile de boli de inimă. Africa Subsahariană urmează îndeaproape, cu 21,5% şi, respectiv, 10,5%.
Unele ţări prezintă statistici şi mai dramatice. În Columbia, băuturile zaharoase contribuie la un procent fără precedent de 48,1% din cazurile noi de diabet şi 23% din cazurile de boli cardiovasculare. Mexicul, cunoscut pentru consumul ridicat de BSC pe cap de locuitor, atribuie acestor băuturi 30% din noile cazuri de diabet. Africa de Sud raportează 27,6% din cazurile de diabet şi 14,6% din cazurile de boli de inimă legate de consumul de băuturi zaharoase.
Studiul relevă tendinţe îngrijorătoare în Africa Subsahariană, unde problemele de sănătate legate de SSB au crescut semnificativ între 1990 şi 2020. Regiunea a înregistrat cea mai mare creştere a numărului de cazuri de diabet şi de boli cardiovasculare legate de BSA, cu creşteri de 8,8% şi, respectiv, 4,4%, care coincid cu comercializarea agresivă a industriei băuturilor pe pieţele emergente.
Caracteristicile demografice joacă un rol crucial în ceea ce priveşte rezultatele asupra sănătăţii legate de băuturile zaharoase. În general, bărbaţii se confruntă cu riscuri mai mari decât femeile, iar adulţii tineri prezintă o vulnerabilitate mai mare în comparaţie cu populaţiile mai în vârstă. Rezidenţii din mediul urban prezintă rate mai ridicate de probleme de sănătate legate de consumul de băuturi spirtoase decât omologii lor din mediul rural. Nivelul de educaţie influenţează în mod diferit modelele de consum în funcţie de regiune, uneori corelându-se cu creşterea consumului de băuturi zaharoase, iar alteori prezentând relaţii inverse.
Mecanismul care stă la baza acestor efecte asupra sănătăţii este complex. Băuturile îndulcite cu zahăr sunt consumate şi digerate rapid, ducând la o saţietate redusă şi la un aport caloric crescut. Dozele mari de glucoză digerată rapid activează căile insulinei, ceea ce poate duce la producerea de grăsime viscerală şi rezistenţă la insulină. Aceste băuturi înlocuiesc adesea alternativele mai sănătoase, agravând efectele lor negative asupra sănătăţii.
Unele ţări au implementat politici pentru a aborda această criză. Mexicul, de exemplu, a introdus o taxă pe băuturile zaharoase în 2014, prezentând primele semne de reducere a consumului, în special în rândul populaţiilor cu venituri reduse. Cu toate acestea, cercetătorii subliniază că măsurile actuale pot fi insuficiente pentru a aborda amploarea problemei.
„Avem nevoie de intervenţii urgente, bazate pe dovezi, pentru a reduce consumul de băuturi îndulcite cu zahăr la nivel global, înainte ca şi mai multe vieţi să fie scurtate de efectele lor asupra diabetului şi bolilor de inimă”, spune Laura Lara-Castor, autor principal, care şi-a obţinut doctoratul la Friedman School şi se află acum la Universitatea din Washington.
Studiul face apel la o acţiune globală cuprinzătoare, în special în ţările în curs de dezvoltare, unde accesul la apă curată este limitat şi marketingul pentru băuturile zaharoase este agresiv. „Trebuie să se facă mult mai mult, în special în ţările din America Latină şi Africa, unde consumul este ridicat şi consecinţele asupra sănătăţii sunt grave”, adaugă Mozaffarian.
Rezumatul studiului
Cercetătorii au utilizat un model comparativ de evaluare a riscurilor care încorporează date din mai multe surse. Aceştia au analizat anchete privind alimentaţia din 450 de surse diferite, acoperind 2,9 milioane de persoane, combinate cu date privind rezultatele în materie de sănătate, demografia populaţiei şi indicatori socioeconomici. Ei au luat în considerare atât efectele directe ale consumului de SSB, cât şi efectele indirecte prin modificarea indicelui de masă corporală (IMC).
Rezultate
Studiul a constatat că SSB au contribuit la 2,2 milioane de cazuri noi de diabet şi 1,2 milioane de cazuri noi de boli cardiovasculare la nivel mondial în 2020. Variaţiile regionale au fost semnificative, America Latină şi Caraibe prezentând cea mai mare povară. Cercetarea a relevat, de asemenea, tendinţe îngrijorătoare în Africa subsahariană şi a identificat modele demografice specifice legate de vârstă, sex, educaţie şi urbanizare.
Limitări
Cercetarea s-a bazat pe datele disponibile din sondajele alimentare, care au fost limitate în unele regiuni. Studiul nu a putut include date privind ceaiurile îndulcite şi cafeaua din cauza raportării inconsecvente. De asemenea, cercetătorii au fost nevoiţi să facă presupuneri cu privire la distribuţia poverii bolilor pe niveluri de educaţie şi zone urbane/rurale în cazul în care nu erau disponibile date specifice.
Concluzii
Constatările subliniază nevoia urgentă de intervenţii specifice, în special în regiunile care prezintă o povară ridicată sau în creştere asupra sănătăţii legate de SSB. Studiul sugerează că politicile actuale pot fi insuficiente şi subliniază necesitatea unor abordări cuprinzătoare care să ia în considerare diferenţele regionale, influenţele comerciale şi provocările legate de infrastructură.
Finanţare
Cercetarea a fost susţinută de diverse instituţii, inclusiv Fundaţia Gates, American Heart Association şi Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie din Mexic. Cercetătorii au declarat diverse surse de finanţare şi potenţiale conflicte de interese, deşi niciunul nu a fost direct legat de finanţarea industriei băuturilor.
