Există o legătură potenţială între diagnosticul anumitor sindroame gastrointestinale (GI) şi formarea şi ruperea anevrismelor intracraniene (cerebrale), conform unei cercetări prezentate la cea de-a21-a reuniune anuală a Societăţii americane de chirurgie neuro-intervenţională (SNIS), care are loc în Colorado, între 22 - 26 iulie.
Un anevrism intracranian (AI) apare atunci când un vas de sânge din creier se umflă, punând presiune pe peretele vasului.
Anevrismele care se rup provoacă sângerări cerebrale şi duc la un AVC hemoragic, o urgenţă care pune viaţa în pericol şi necesită asistenţă medicală imediată din partea unui neurointervenţionist.
Cercetătorii de la universitatea din Pennsylvania au studiat acum dacă sindroamele gastrointestinale ar putea fi legate de formarea şi ruperea anevrismelor.
Ei au constatat că anumite simptome şi diagnostice digestive pot preceda formarea şi ruperea anevrismelor intracraniene.
Echipa a analizat datele provenite de la 72. 545 de persoane care au suferit o ruptură a anevrismului cerebral, 46.748 de persoane cu AI şi controale potrivite, căutând pacienţi care fuseseră diagnosticaţi cu tulburări gastrointestinale precum boala de reflux gastroesofagian, sindromul intestinului iritabil (SII) şi diaree înainte de diagnosticarea cu anevrism.
Cercetătorii şi-au validat constatările într-un studiu de cohortă cu o perioadă de cinci ani. Ei au constatat că sindroamele gastrointestinale şi apendicectomia au fost asociate atât cu cazurile de ruptură de anevrism intracranian, cât şi cu cele fără.
În mod specific, pacienţii cu anevrism vascular cerebral care au fost diagnosticaţi anterior cu dificultăţi de înghiţire (disfagie), diaree şi constipaţie au fost mai susceptibili de a se confrunta atât cu formarea, cât şi cu ruptura AI, ceea ce a dus la un AVC hemoragic.
De asemenea, cercetătorii au constatat că pacienţii cu anevrism vascular cerebral care fuseseră diagnosticaţi cu boală de reflux, dureri cronice de stomac şi balonare (cunoscută sub numele de dispepsie funcţională) şi IBS fără diaree au fost mai susceptibili de a experimenta doar formarea anevrismelor fără ruperea acestora.
„Există dovezi din studiile pe animale care sugerează o relaţie între microbiomul intestinal şi diverse boli inflamatorii, inclusiv dezvoltarea şi ruptura anevrismelor vasculare cerebrale. Prin urmare, validarea acestei noi conexiuni potenţiale la om a fost lămuritoare”, a declarat într-un comunicat dr. Georgios Sioutas, autorul principal al studiului şi cercetător postdoctoral în neurochirurgie la Universitatea din Pennsylvania.
„Acum că am găsit mai multe dovezi pentru o legătură între anevrismele vasculare cerebrale şi tulburările gastrointestinale, suntem nerăbdători să le explorăm în continuare, sperând că detectarea precoce a sindroamelor gastrointestinale ar putea ajuta la identificarea pacienţilor cu risc”, a precizat la rândul său dr. Jan-Karl Burkhardt, autorul principal al studiului, profesor asociat de neurochirurgie şi şeful diviziei de chirurgie cerebrovasculară de la Spitalul Universităţii din Pennsylvania.
Specialiştii au subliniat necesitatea unor studii suplimentare pentru a elucida aceste asocieri şi a explora interacţiunea complexă dintre sindroamele gastrointestinale, microbiomul intestinal şi patogeneza anevrismelor vasculare cerebrale.
