O terapie de substituţie hormonală, prima din clasa sa, ce reproduce mai fidel ritmurile circadiene şi ultradiene (mai puţin de 24 de ore - ritmuri biologice cu o perioada mai scurta si frecventa mai mare decat ritmurile circadiene) naturale ale hormonilor umani, a demonstrat că îmbunătăţeşte simptomele pacienţilor cu afecţiuni suprarenale.
Nivelurile scăzute ale hormonului cheie cortizol sunt, de obicei, rezultatul unor afecţiuni precum boala Addison (insuficienţă suprarenală/adrenală) şi hiperplazia suprarenală congenitală.
Hormonul reglează o serie de procese vitale, de la procesele cognitive, cum ar fi formarea memoriei, metabolismul şi răspunsurile imune, până la tensiunea arterială şi nivelul de zahăr din sânge (glicemia).
Atunci când este scăzut, acesta poate declanşa simptome de oboseală debilitantă, greaţă, slăbiciune musculară, tensiune arterială periculos de scăzută şi depresie.
Deşi rare, aceste afecţiuni suprarenale necesită terapie zilnică de substituţie cu hidrocortizon pe toată durata vieţii.
Deşi tratamentul hormonal de substituţie orală existent poate restabili nivelurile de cortizol, acesta este încă asociat cu o calitate a vieţii deteriorată pentru pacienţi.
Oamenii de ştiinţă cred că acest lucru se datorează faptului că tratamentul actual nu imită calendarul fiziologic normal al organismului, lipsind creşterea anticipată a cortizolului şi lipsindu-i ritmurile ultradian şi circadian care stau la baza acestuia.
Noua terapie denumită „Pulsatility", punctul culminant a zece ani de cercetări efectuate de echipa din Bristol, este concepută pentru a furniza pacienţilor un tratament standard de înlocuire a hidrocortizonului prin intermediul unei pompe care reproduce mai bine modelul natural de secreţie ritmică a cortizolului.
Pompa subcutanată pulsatilă a dat acum rezultate promiţătoare în primul său studiu clinic.
Douăzeci de participanţi cu vârste cuprinse între 18 şi 64 de ani, cu afecţiuni de insuficienţă suprarenală, au fost evaluaţi în timpul studiului dublu-orb de şase săptămâni PULSES şi au fost trataţi cu o terapie de substituţie cu hidrocortizon în doză obişnuită, administrată fie prin intermediul pompei, fie prin tratamentul oral standard de trei ori pe zi.
Deşi în timpul studiului au fost evaluate doar simptomele psihologice şi metabolice, rezultatele au arătat că terapia administrată prin intermediul pompei a redus oboseala cu aproximativ 10%, a îmbunătăţit starea de spirit şi a crescut nivelul de energie al pacienţilor cu 30% la prima oră a dimineţii - un interval de timp cheie în care mulţi pacienţi au dificultăţi.
Scanările RMN ale pacienţilor au dezvăluit, de asemenea, modificarea modului în care creierul procesează informaţiile emoţionale.
„Pacienţii care urmează o terapie de substituţie cu cortizol au adesea efecte secundare care le îngreunează viaţa normală. Sperăm că această nouă terapie va oferi o mai mare speranţă pentru miile de persoane care trăiesc cu afecţiuni de insuficienţă hormonală", a declarat dr. Georgina Russell, conferenţiar onorific la facultatea de medicină a Universităţii din Bristol şi autorul principal al cercetării.
Potrivit cercetătorilor, noua terapie arată în mod clar că momentul administrării de cortizol - în conformitate cu modelul ritmic propriu organismului de secreţie a cortizolului - este important pentru o cogniţie şi un comportament normal.
„Descoperirile noastre susţin administrarea unei terapii hormonale care imită fiziologia naturală şi reprezintă unul dintre primele progrese majore în tratamentul insuficienţei suprarenale de până acum", a declarat la rândul său, Stafford Lightman, expert în neuroendocrinologie şi profesor de medicină la facultatea de medicină Bristol Translational Health Sciences (THS), unul dintre principalii autori ai studiului.
Participanţii la studiul PULSES spun că noul tratament le-a schimbat de viaţă.
„Am observat o îmbunătăţire foarte rapidă în comparaţie cu comprimatele atunci când am participat la studiul PULSES. Am trecut de la a mă simţi obosit tot timpul la a avea brusc energie", a declarat unul dintre ei, care foloseşte pompa de cortizol de şase ani.
Potrivit dr Rusell, aproximativ 1% din populaţia Regatului Unit ia steroizi la un moment dat cu efecte secundare psihologice debilitante.
„Acest studiu a arătat că, chiar şi la niveluri fiziologice, funcţionarea creierului este perturbată şi că trebuie să explorăm nu numai doza, ci şi modelul de administrare a steroizilor atunci când luăm în considerare orice tip de astfel de tratament", a precizat el.
Echipa speră acum să efectueze un studiu mai amplu care să analizeze personalizarea terapiei de substituţie cu steroizi folosind modelele de secreţie hormonală la peste 200 de voluntari sănătoşi.
Rezultatele studiului clinic condus de Universitatea din Bristol au fost publicate recent, în Journal of Internal Medicine.
