Treisprezece proteine legate de îmbătrânirea creierului la om au fost identificate de un studiu publicat luni, în revista Nature Aging. Modificările concentraţiilor acestor proteine din sânge pot atinge un vârf la 57, 70 şi 78 de ani la om şi sugerează că aceste vârste pot fi importante pentru potenţiale intervenţii în procesul de îmbătrânire a creierului.
Se estimează că, până în 2050, numărul persoanelor în vârstă de 65 de ani şi peste va depăşi 1,5 miliarde la nivel mondial, subliniind necesitatea unei înţelegeri mai profunde a procesului de îmbătrânire - în special în ceea ce priveşte creierul.
Se ştie că prevalenţa tulburărilor neurodegenerative, cum ar fi demenţa, creşte odată cu îmbătrânirea; cu toate acestea, terapiile eficiente sunt încă limitate. Identificarea precoce şi intervenţia în îmbătrânirea creierului i-ar putea ajuta pe specialişti să prevină astfel de tulburări.
Vârsta biologică a creierului uman poate fi estimată cu ajutorul algoritmilor predictivi care se bazează pe caracteristicile imagistice ale creierului, cum ar fi volumul şi suprafaţa, dar ar putea fi, de asemenea, posibil să se deducă vârsta biologică a creierului şi starea sa de sănătate cu ajutorul proteinelor din sânge.
Într-un recent studiu, cercetătorii au utilizat date multimodale de imagistică cerebrală de la 10.949 de adulţi sănătoşi cu vârste cuprinse între 45 şi 82 de ani pentru a investiga potenţialii indicatori ai îmbătrânirii creierului. Ei au analizat, de asemenea, concentraţia a aproximativ 3.000 de proteine din plasma sanguină a aproape 5.000 de persoane utilizând datele de la UK Biobank.
Autorii au identificat 13 proteine care sunt puternic asociate cu îmbătrânirea biologică a creierului, în special Brevican (BCAN - o proteină a sistemului nervos central ). Nivelurile de BCAN şi GDF15 din sânge au fost, de asemenea, asociate cu demenţa, riscul de AVC (accident vascular cerebral) şi funcţiile de mişcare.
S-a constatat că concentraţiile multor proteine se modifică odată cu vârsta biologică a creierului de-a lungul unor traiectorii distincte care, împreună, au format trei vârfuri legate de vârsta creierului la 57, 70 şi 78 de ani. Autorii acestui studiu sugerează că modificările concentraţiilor de proteine din sânge pot reflecta tranziţiile în sănătatea creierului uman la anumite vârste.
Autorii notează că datele s-au concentrat asupra persoanelor în vârstă de origine europeană şi că cercetările viitoare ar trebui să investigheze rolul acestor proteine la diferite vârste şi etnii.
