Consumul excesiv de alimente ultraprocesate ar putea accelera procesul de îmbătrânire biologică, a relevat o cercetare condusă de Universitatea Monash din Australia. Autorii spun că rezultatele întăresc nevoia de strategii de sănătate publică axate pe alimentaţie pentru a prelungi durata de viaţă sănătoasă.
Un grup de crcetători australieni de la departamentul de nutriţie, diete şi alimentaţie al Universităţii Monash şi Institutul Victorian Heart, din Melbourne, a constatat că un consum de alimente ultraprocesate (UPF) este asociat cu o îmbătrânire biologică mai rapidă.
Într-un nou studiu, cercetătorii au analizat regimul alimentar al 16.055 de persoane din Statele Unite cu vârste cuprinse între 20 şi 79 de ani, cu o sănătate şi un stil de viaţă comparabile cu cele din alte ţări occidentale.
Pentru fiecare 10 procente din aportul caloric zilnic al unei persoane care provenea din alimente ultraprocesate, vârsta biologică a crescut cu 2,4 luni, a constatat studiul.
Vârsta biologică - cunoscută şi sub numele de vârstă fiziologică sau funcţională - măsoară vârsta celulelor şi ţesuturilor unei persoane şi poate fi afectată de calitatea somnului, exerciţii fizice, dietă, consumul de apă şi mediul fizic, în timp ce vârsta cronologică se referă la timpul trecut de la naştere şi este fixă.
„Adulţii cu un conţinut mai ridicat de alimente ultraprocesate au avut tendinţa de a fi biologic mai în vârstă”, se arată într-un comunicat publicat marţi.
Alimentele ultraprocesate includ băuturile carbogazoase, îngheţata, ciocolata, gustările ambalate dulci sau sărate, supele instant, mâncăruri gata preparate, cârnaţi, burgeri, nuggets de pui şi peşte, şi batoane energizante.
„Semnificaţia constatărilor noastre este enormă, deoarece previziunile noastre arată că pentru fiecare creştere de 10% a consumului de alimente ultraprocesate există un risc crescut de aproape două procente de mortalitate şi un risc de 0,5% de boli cronice incidente în decurs de doi ani”, a declarat marţi Barbara Cardoso de la Monash, primul autor al studiului.
Cei cu cel mai mare consum de alimente ultraprocesate au avut o vârstă biologică cu 0,86 ani mai mare decât cei cu cel mai mic consum din aceste alimente.
Potrivit studiului, alimentele ultraprocesate reprezintă aproape 40% din aportul total de energie în rândul adulţilor australieni şi americani.
Rezultatele susţin cercetări anterioare care leagă consumul de alimente ultraprocesate de markerii de îmbătrânire, cum ar fi lungimea telomerilor (o lungime mai mică a telomerilor este un semn al îmbătrânirii celulelor), fragilitatea, declinul cognitiv şi demenţa.
Având în vedere că populaţia globală continuă să îmbătrânească, demonstrarea efectelor adverse ale alimentelor ultraprocesate întăreşte nevoia de strategii de sănătate publică axate pe alimentaţie pentru a prelungi o durată de viaţă sănătoasă.
„Constatările noastre arată că reducerea alimentelor ultraprocesate în dietă poate ajuta la încetinirea traiectoriei îmbătrânirii biologice, oferind un alt motiv pentru a viza alimentele ultraprocesate atunci când se iau în considerare strategii de promovare a îmbătrânirii sănătoase”, a indicat dr. Cardoso.
Studiul a fost realizat în colaborare cu cercetători din Statele Unite şi Brazilia.
În acelaşi registru, două studii publicate în această săptămână indică faptul că alimentele ultraprocesate pot creşte riscul pentru cancerele colorectale, aflate în creştere la persoane sub 50 de ani, la nivel mondial.
Ce este vârsta biologică?
Vârsta biologică reflectă modul în care organismul unei persoane îmbătrâneşte, proces ce poate fi mai rapid sau mai lent decât vârsta reală (cronologică), în funcţie de stilul de viaţă şi de genetică.
Ce sunt alimentele ultraprocesate?
Regimurile alimentare sănătoase sunt considerate, în general, cele care cuprind alimente integrale, pe bază de fructe, legume, şi leguminoase, ceea ce duce la un aport ridicat de fibre şi la un consum limitat de grăsimi saturate, sodiu şi zahăr adăugat.
Prelucrarea industrială a alimentelor implică procese fizice, chimice şi biologice utilizate de producătorii de alimente pentru a modifica alimentele din starea lor naturală înainte de consum sau de pregătirea mesei. Alimentele ultraprocesate utilizează formulări industriale ale mai multor ingrediente, inclusiv uleiuri, grăsimi şi amidon, care conţin de obicei aditivi şi substanţe cu utilizare culinară rară, spre deosebire de puţine (sau deloc) alimente integrale.
Acestea reprezintă mai mult de 50 % din aportul energetic în dieta obişnuită a populaţiei din Statele Unite şi Marea Britanie, cu o creştere constantă observată în ţările asiatice, africane, din Orientul Mijlociu şi latino-americane. Mai multe studii au constatat deja asocieri puternice între aportul de alimente ultraprocesate şi bolile cardiovasculare, diabetul zaharat de tip 2, obezitatea, tulburările psihice, mortalitatea din toate cauzele şi cea legată de afecţiunile cardiace.
Exemple de alimente sănătoase, neprocesate: fructe de mare, somon, halibut, spanac, varză de Bruxelles, alge marine, alge şi carne de la animale hrănite cu iarbă, crescute pe păşune etc.
Exemple de alimente ultraprocesate: îngheţată, cârnaţi, cartofi prăjiţi, pâine produsă în masă, cereale pentru micul dejun, gogoşi, băuturi carbogazoase, supe instant, unele băuturi alcoolice etc.
