Cercetătorii suedezi au creat un test chestionar pentru acasă care identifică rapid riscul ridicat de infarct miocardic (atac de cord). Un studiu arată că acesta are acelaşi nivel de precizie ca testele de sânge şi măsurarea tensiunii arteriale.
Detectarea precoce este esenţială pentru prevenirea infarctului miocardic. Un test sub formă de chestionar, care identifică persoanele cu risc ridicat de boli cardiovasculare, ar putea fi un instrument puternic pentru a salva vieţi.
Dezvoltat de o echipă de cercetători din Suedia, testul de cinci minute s-a dovedit a avea aceeaşi acurateţe ca analizele de sânge şi măsurarea tensiunii arteriale în detectarea probabilităţii depunerii de grăsime în artere, ceea ce îl face o evaluare rapidă şi uşoară care nu necesită o vizită la medic.
„Un atac de cord apare adesea din senin", spune fiziologul clinic Göran Bergström, de la Universitatea din Göteborg, într-un comunicat al universităţii.
„Mulţi dintre cei care suferă atacuri de cord sunt aparent sănătoşi şi asimptomatici, dar au depozite de grăsime în arterele coronare, cunoscute sub numele de ateroscleroză”.
Instrumentul de autoevaluare constă în 14 întrebări diferite care acoperă vârsta, sexul, greutatea, starea diabetului, tensiunea arterială, nivelul lipidelor, istoricul familial şi obiceiurile de fumat.
Cercetătorii spun că ar trebui să dureze între cinci şi opt minute pentru a răspunde la aceste întrebări.
Peste 25.000 de participanţi cu vârste cuprinse între 50 şi 64 de ani au răspuns la aceste întrebări în cadrul unui studiu aflat în desfăşurare SCAPIS (Swedish Cardiopulmonary BioImage Study/Studiul suedez de bioimagistică cardiopulmonară).
Cercetătorii au comparat răspunsurile participanţilor cu tomografiile computerizate (CT) care au fost, de asemenea, colectate în cadrul SCAPIS.
Întrucât tomografiile relevă semne de depuneri de grăsime în artere, echipa a putut corela răspunsurile autodeclarate cu ateroscleroza coronariană reală, care ar putea fi apoi utilizată pentru extrapolarea riscului de infarct miocardic.
Testată pe o subsecţiune mai mică de date SCAPIS, metoda a detectat 64,6 % dintre persoanele cu cel mai mare risc de boli cardiovasculare.
Apoi a fost utilizat un instrument clinic pentru comparaţie, care a încorporat toţi cei 14 factori autoraportaţi, precum şi nouă factori suplimentari derivaţi din testele de laborator şi semnele vitale precum tensiunea arterială.
Utilizând instrumentul clinic, echipa a identificat 67,3% dintre persoanele cu cel mai mare risc, ceea ce sugerează că doar datele raportate de indivizi pot depista eficient riscul de atac de cord, cu doar o uşoară îmbunătăţire obţinută în urma vizitelor clinice.
În continuare, echipa din spatele noului studiu doreşte să extindă testarea procesului la grupuri mai largi de persoane din alte ţări, pentru a vedea dacă există aceleaşi relaţii între riscul de atac de cord şi răspunsurile la chestionar.
Ideea nu este de a utiliza instrumentul de autoevaluare în mod izolat, ci de a semnala persoanele care ar putea avea nevoie să fie examinate mai amănunţit de un medic.
Speranţa este că persoanele care au nevoie de tratament sau care trebuie să facă schimbări în stilul de viaţă pot fi descoperite mai devreme.
Un atac de cord apare atunci când fluxul sanguin către o parte a inimii este blocat, iar muşchiul este lipsit de oxigen, de obicei din cauza unei plăci acumulate într-o arteră coronariană care se rupe şi formează un cheag de sânge.
O serie întreagă de factori pot fi potenţial implicaţi - de la poluarea aerului la stresul de la locul de muncă - iar cercetătorii fac continuu eforturi pentru a-i semnala din timp şi a preveni apariţia unui infarct.
„Dacă putem face testul disponibil pe scară largă în cadrul asistenţei medicale, acesta poate salva vieţi şi preveni suferinţa, ajutându-ne să îi identificăm pe cei care prezintă un risc ridicat de atac de cord sau care sunt în prezent subtrataţi", spune Bergström.
Cercetarea a fost publicată în Journal of the American Heart Association.
