Analizele de sânge de rutină, oferite în timpul sarcinii, cum ar fi testele standard pentru depistarea oricăror anomalii cromozomiale ale fătului precum sindromul Down, ar putea identifica totodată şi cancerul, sugerează un nou studiu.
Testele de sânge de rutină pot indica rezultate „atipice pentru variantele ADN cromozomiale materne”. Rezultatele testelor pot fi „atipice” din mai multe motive, cum ar fi creşterile necanceroase precum fibroamele uterine. Dar rezultatele atipice pot fi, de asemenea, asociate cu o „rată foarte ridicată” de malignitate (cancer).
Un studiu condus de Institutele Naţionale de Sănătate (NIH), din Statele Unite ale Americii, a examinat modul în care secvenţierea prenatală a ADN-ului fără celule poate detecta întâmplător cancerul la femeile însărcinate. ADN-ul fără celule (ADNcf) se referă la fragmente de ADN care circulă în sânge şi în alte fluide corporale în afara celulelor.
În cadrul studiului, la care au participa 107 de femei, aproape jumătate - 48,6% - dintre participante care au avut rezultate neobişnuite ale secvenţierii ADN-ului prenatal s-au dovedit a avea, de asemenea, cancer undeva în corp.
„În primul rând, nu vrem ca toate persoanele însărcinate să fie îngrijorate de rezultatele acestui studiu. Acesta este un subset mic, dar un subset important”, a declarat dr. Diana Bianchi, autor principal al studiului şi director al Institutului Naţional pentru Sănătatea Copilului şi Dezvoltare Umană (Eunice Kennedy Shriver).
„De asemenea, nu înseamnă că, dacă obţineţi un astfel de rezultat, aveţi o şansă de 48% de a avea cancer”, a subliniat ea. „Înseamnă că aveţi nevoie de analize şi că rezultatele trebuie luate în serios”.
Testele genetice prenatale sunt efectuate pentru a depista afecţiunile genetice cunoscute sub numele de aneuploidii fetale, cum ar fi sindromul Down, în care un făt are unul sau mai mulţi cromozomi în plus sau absenţa unuia sau mai multor cromozomi.
Screening-ul - care este oferit în mod obişnuit tuturor femeilor însărcinate - implică analizarea fragmentelor de ADN fără celule din placentă, care circulă în sângele mamei. Placenta este organul care se dezvoltă în uter în timpul sarcinii. Aceasta furnizează oxigen şi substanţe nutritive fătului, eliminând în acelaşi timp deşeurile nocive de la copil.
Testele genetice prenatale pot depista cancerul, deoarece şi tumorile elimină fragmente de ADN în sânge, la fel ca placenta, a declarat dr. Bianchi.
„Dacă iei o mostră de sânge, ai un amestec de fragmente moleculare ale mamei, care sunt în mod normal acolo; ai placenta, care este prezentă doar la femeile însărcinate; şi posibil o potenţială tumoră - şi astfel ai un amestec din aceste trei lucruri, iar asta cam încurcă rezultatele”, a explicat ea.
Toate participantele la studiu, care au fost înscrise din decembrie 2019 până în decembrie 2023, au fost fie însărcinate, sau erau după doi ani de la naştere; Acestea nu au observat semne sau simptome de cancer, dar au primit rezultate anormale sau nereportabile ale secvenţării ADN prenatale. ca parte a îngrijirii lor de rutină.
Cercetătorii au utilizat RMN (imagistică prin rezonanţă magnetică) pentru întregul corp, care scanează imagini ale organismului pentru a verifica dacă există cancer, şi teste de diagnostic standard pentru a identifica participantele cu cancere nedetectat anterior.
Ei au constatat că 52 dintre cele 107 participante care au primit rezultate neobişnuite sau nereportabile de secvenţiere aveau un cancer ascuns, ceea ce înseamnă că boala era prezentă, dar locul tumorii era necunoscut.
Un total de 51 de participante au fost supuse unor biopsii pentru a confirma diagnosticul de cancer. S-a stabilit ulterior că unele dintre cancere erau de tipul limfom, colorectal şi de sân. Două paciente cu tumori solide aveau boala în stadiul I, cinci în stadiul II sau III, iar 13 în stadiul IV, a precizat dr. Bianchi. Şase dintre cele 13 paciente cu cancer în stadiul IV erau încă eligibile pentru un tratament potenţial curativ.
Rezultatele secvenţierii care arată un model deosebit de „haotic” pe mai mulţi cromozomi au fost observate la 47 din cele 51 de participante cu cancer. Una dintre femeile depistate ca fiind bolnavă de cancer nu avea rezultate de secvenţiere disponibile.
Acest model specific din rezultatele secvenţierii „arată ca un model în dinţi de ferăstrău foarte haotic ce implică mai mult de trei cromozomi umani şi se văd linii care urcă, se văd linii care coboară, care reprezintă părţi ale genomului care lipsesc sau care sunt duplicate”, a explicat dr. Bianchi.
Acest lucru sugerează că persoanele cu acest model distinct de secvenţiere ar putea avea cel mai mare risc de cancer, „iar astfel de paciente ar trebui să fie identificate printr-un raport, astfel încât să se poată urmări în timp util depistarea cancerului”, au scris cercetătorii.
Alţi factori potenţiali din spatele unui rezultat neobişnuit al unui test includ fibroamele uterine sau problemele cu placenta. Dar atunci când medicii analizează un grup de rezultate neobişnuite ale testelor, modelul haotic de secvenţiere ar putea semnala dacă se poate întâmpla ceva mai grav şi dacă mama ar putea beneficia de teste suplimentare, spune dr. Bianchi.
„Există modalităţi sigure de a face teste suplimentare şi ştim că am reuşit să salvăm unele vieţi pentru că am acţionat rapid”, a spus ea. „Ştim, de asemenea, că au existat alte persoane în studiu ale căror analize au fost amânate până după naştere, care au suferit din cauza întârzierii de câteva luni în care cancerul lor a progresat”, a adăugat medicul.
Modelul haotic de anomalii cromozomiale observate în majoritatea rezultatelor testelor asociate cu cancerul a fost „o constatare foarte importantă” în studiu, a declarat pentru CNN dr. Britta Weigelt, specialist în genetică moleculară la Centrul de cancer Memorial Sloan Kettering, care nu a fost implicată în noua cercetare.
„Aceasta este marea descoperire a studiului: faptul că există un anumit model de anomalii cromozomiale în secvenţierea ADNcf care este asociat cu cancerul la gravide”, a explicat dr. Weigelt, subliniind că „studiile viitoare ar trebui probabil să testeze dacă acest anumit model de aberaţii poate fi utilizat ca biomarkeri potenţial pentru detectarea cancerului matern”.
Cancerele ascunse
Multe dintre participantele la studiu identificate cu cancer, respectiv 29 (55,8%) dintre acestea, nu au prezentat simptome ale bolii, în timp ce 13 (25%) au avut simptome despre care au crezut că se datorează sarcinii.
„Acestea sunt cancere cu adevărat ascunse în organism”, a explicat dr. Bianchi.
O participantă cu cancer pancreatic a raportat dureri în abdomen despre care a crezut că se datorează refluxului gastric. Dr. Bianchi a menţionat că o altă pacientă cu cancer a avut sângerări rectale şi a presupus că se datorează hemoroizilor, care apar frecvent în timpul sarcinii.
„Concluzia studiului nostru este că persoanele însărcinate ar trebui să fie tratate la fel ca toţi pacienţii cu cancer. Tratamentul lor nu ar trebui să fie amânat pentru că sunt însărcinate”, a indicat dr. Bianchi.
„Există destul de multe informaţii medicale şi studii de cercetare care arată care medicamente de chimioterapie sunt mai sigure decât altele pentru a fi administrate în timpul sarcinii”, a precizat ea.
Potrivit acesteia, există cunoştinţe riguroase care arăta acum că, în general, după aproximativ 19 săptămâni de sarcină - deci la jumătatea sarcinii , gravidele pot fi tratate în siguranţă.
Cercetătorii au remarcat faptul că eşantionul de participanţi „nu este reprezentativ pentru populaţia generală de gravide” şi că sunt necesare mai multe cercetări pentru a investiga modul în care secvenţierea ADN-ului fără celule în rândul persoanelor însărcinate poate avea perspective în identificarea cazurilor de cancer la o scară mai mare (la scară reală).
De exemplu, dacă un pacient are un rezultat neobişnuit la testul prenatal de secvenţiere a ADN-ului - şi acesta prezintă modelul haotic care a fost asociat cu cancerul - medicii ar putea prezenta acest rezultat ca motiv pentru a solicita un RMN.
„Din moment ce am arătat că imagistica RMN a fost atât de sensibilă, o limitare este dacă vom putea sau nu să obţinem un RMN cu modelul haotic de secvenţiere a ADN-ului la persoanele însărcinate”, a spus dr. Bianchi. „Sper că, datorită acestor date care arată cât de eficiente au fost RMN-urile, cel puţin în această circumstanţă, acestea vor fi decontate, pentru că, în cele din urmă, vor salva vieţi”, a adăugat medicul.
Se estimează că doar aproximativ 1 din 1.000 de femei în fiecare an sunt diagnosticate cu cancer în timpul sarcinii în Statele Unite ale Americii. Specialiştii spun că ar putea fi util să existe recomandări de specialitate cu privire la modul clinic de acţiune în cazul în care o pacientă are un rezultat atipic al testului prenatal de secvenţiere a ADN-ului şi când să fie solicitate teste suplimentare.
Deşi noul studiu sugerează că rezultatele anormale ale ADNcf necesită analize suplimentare, acesta nu este în prezent standardul de îngrijire în Statele Unite, a declarat dr. Emeline Aviki, ginecolog oncolog la Centrul de Cancer Perlmutter al NYU Langone.
Metodologia studiului „nu ne spune dacă depistarea precoce se va traduce sau nu printr-o diferenţă în rezultatele tuturor cancerelor care au fost identificate, deoarece acesta nu a fost scopul său”, a precizat Aviki, care nu a fost implicată în noul studiu, pentru sursa citată.
ADN-ul fără celule are potenţialul de a identifica cancerul, dar „modul în care adoptăm aceste tehnologii rămâne important, deoarece poate crea anxietate semnificativă şi teste suplimentare pentru 50% dintre femeile care, de fapt, nu au nicio problemă, în timp ce beneficiază potenţial celelalte, care au un cancer necunoscut”, a spus ea.
Studiile viitoare vor trebui să testeze modul de optimizare a utilizării unor astfel de teste, astfel încât să se poată obţine cele mai multe beneficii şi cele mai puţine daune din această tehnologie.
Este o discuţie oportună, deoarece incidenţa cancerului în rândul adulţilor sub 50 de ani a crescut în Statele Unite, spune dr. Sarah Kim, chirurg ginecolog la Centrul de cancer Memorial Sloan Kettering, care nu a fost implicat în noul studiu.
Potrivit unui raport publicat la începutul acestui an de Societatea Americană de Cancer, în rândul adulţilor cu vârsta de 65 de ani şi peste, al adulţilor cu vârsta cuprinsă între 50 şi 64 de ani şi al celor cu vârsta sub 50 de ani, „persoanele cu vârsta sub 50 de ani au fost singurele din aceste trei grupe de vârstă care au înregistrat o creştere a incidenţei globale a cancerului” în perioada 1995-2020.
Pe măsură ce apare această tendinţă, în Statele Unite ar putea apărea mai multe cazuri de cancer în rândul populaţiei specifice de femei însărcinate, spun specialiştii.
„Mai multe tipuri de cancer sunt diagnosticate la pacienţii tineri”, a precizat dr. Kim. „În această populaţie specială de paciente însărcinate, deoarece testarea prenatală neinvazivă a devenit folosită pe scară largă, cred că oferă o oportunitate unică de a diagnostica potenţial pacientele cu cancer”.
Specialiştii spun că, atunci când vine vorba de teste precum secvenţierea ADN-ului prenatal fără celule, anumite tipuri de cancer pot fi detectate mai uşor prin fluxul sanguin decât altele.
„Cancerele ginecologice, în special, au o cantitate mai mică de ADN liber de celule care este eliberat în fluxul sanguin, doar din cauza modului în care se răspândeşte în interiorul unui pacient, în comparaţie cu, de exemplu, cancerele de colon sau cancerele de sân care se răspândesc prin fluxul sanguin”, a explicat dr. Kim.
„Deşi tehnologia nu este suficient de avansată pentru a fi utilizată ca instrument de screening pentru cancer, cred că este ceva important şi trebuie dezvoltat”, a precizat ea, subliniind că obiectivul ar trebui să fie depistarea cancerului mai devreme, atunci când acesta poate fi tratat.
Rezultatele studiului au fost publicate luna aceasta în revista medicală New England Journal of Medicine - NEJM,