Administraţia americană pentru alimente şi medicamente (FDA) a anunţat vineri că a aprobat un medicament pentru tratamentul adulţilor cu carcinom cutanat cu celule scuamoase metastatic (cSCC) sau local avansat, care nu sunt candidaţi pentru o intervenţie chirurgicală sau pentru radioterapie. Carcinomul cu celule scuamoase este un cancer de piele provocat în principal de expunerea prelungită la soare. Este al doilea cel mai frecvent tip de cancer de piele, iar dacă nu este depistat şi tratat la timp, poate invada straturile mai profunde ale pielii (dermul) şi poate duce la desfigurări şi chiar metastaze.
Carcinomul cutanat cu celule scuamoase (cSCC) este al doilea cel mai frecvent tip de cancer de piele în Statele Unite, cu o incidenţă anuală estimată la aproximativ 1,8 milioane de cazuri, conform Fundaţiei pentru Cancerul de Piele. Factorii de risc principali pentru cSCC includ expunerea cronică la ultraviolete (raze UV) şi afecţiunile imunosupresoare.
În timp ce majoritatea cazurilor sunt tumori localizate care pot face obiectul unei rezecţii curative, în fiecare an aproximativ 40.000 de cazuri devin avansate şi se estimează că 15.000 de americani mor din cauza acestui cancer. Pe lângă faptul că este o boală care pune viaţa în pericol, cSCC cauzează morbidităţi funcţionale semnificative şi deformări estetice datorate tumorilor care apar frecvent în regiunea capului şi gâtului şi invadează vasele de sânge, nervii şi organele vitale precum ochiul sau urechea.
Potrivit specialiştilor, cSCC este a doua cea mai frecventă formă de cancer de piele, iar cei diagnosticaţi cu boală avansată care a recidivat sau a metastazat se confruntă cu un prognostic slab.
Noul medicament, dezvoltat de compania americană Checkpoint Therapeutics, care dezvoltă produse de imunoterapie şi oncologie ţintită pentru tratamentul pacienţilor cu cancere tumorale solide, va fi pus pe piaţa sub denumirea comercială de Unloxcyt (cosibelimab-ipdl) şi face parte dintr-o clasă numită anticorp PD-L1, în care acesta acţionează prin legarea de o proteină, numită ligandul morţii programate 1, care ajută sistemul imunitar al organismului să ucidă celulele canceroase.
Medicamentul este un anticorp monoclonal umanizat tip imunoglobulină G1 („IgG1”) care se leagă de PD-L1 şi blochează ligandul-1 al morţii programate (PD-L1), respectiv interacţiunea dintre PD-L1 şi receptorii săi de celule T, PD-1 şi B7.1. Această interacţiune eliberează efectele inhibitoare ale PD-L1 asupra răspunsului imun antitumoral. De asemenea, s-a demonstrat că medicamentul induce citotoxicitate mediată de celule dependente de anticorpi (ADCC), a precizat compania într-un comunicat.
Autorizarea s-a bazat pe rezultatele unui studiu efectuat pe 109 pacienţi, în care medicamentul a ajutat la prezentarea unei rate generale de răspuns de 47% la pacienţii cu un tip metastatic de cancer şi de 48% la cei cu o formă locală avansată a bolii.
Cele mai frecvente reacţii adverse (≥10%) au fost oboseală, dureri musculo-scheletice, erupţii cutanate, diaree, hipotiroidism, constipaţie, greaţă, cefalee, prurit, edem, infecţie localizată şi infecţie urinară.