Potrivit definiţiei clinice stabilite de către experţi în Sănătate şi propusă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) pentru afecţiunea post-Covid-19, numită de obicei „Covid prelungit“, simptomele apar în cel mult 3 luni după infecţie, durează cel puţin 2 luni şi nu pot fi explicate printr-un diagnostic alternativ. Definiţia a fost elaborată după consultarea experţilor şi pacienţilor şi s-a realizat prin consens pe baza metodei Delphi* - o abordare a procesului de analiză a problemelor, care oferă garanţia că deciziile propuse sunt examinate din toate perspectivele. Cele mai frecvente simptome ale Covid prelungit sunt oboseala, dificultăţile de respiraţie şi disfuncţia cognitivă. Simptomele afecţiunii pot fluctua în timp şi apar fie după recuperarea în urma uner forme severe de Covid-19, fie persistă după boala iniţială.
Mai mult de unul din cinci americani suferă probabil de Covid prelungit, a constatat o nouă analiză asistată de inteligenţa artificială (AI).
Analiza sugerează că aproape 23% dintre adulţii din Statele Unite prezintă simptome de Covid de lungă durată, conform rezultatelor publicate la 8 noiembrie în revista Med.
Aceasta este mult mai mare decât prevalenţa de 7% a Covid prelungit care a fost sugerată de alte studii, au indicat cercetătorii.
„Întrebările cu privire la adevărata povară a Covid lung - care până acum au rămas evazive - par acum mai la îndemână”, a declarat cercetătorul principal Hossein Estiri, şeful cercetării AI la Mass General Brigham din Boston, unul dintre spitalele universitare Harvard.
Pentru studiu, cercetătorii au dezvoltat un instrument de inteligenţă artificială care poate analiza cantităţi mari de fişe medicale electronice în căutarea simptomelor frecvent subtile legate de Covid de lungă durată.
Aceste simptome pot apărea într-o gamă largă de sisteme ale organismului şi includ oboseală, tuse cronică, probleme cardiace şi „ceaţă cerebrală”. Acestea apar de obicei la săptămâni sau luni după ce o persoană se scutură de infecţia iniţială cu SARS-CoV-2, coronavirusul care provoacă boala Covid-19.
„Instrumentul de inteligenţă artificială ar putea transforma un proces de diagnosticare greoi într-unul rapid şi concentrat, oferindu-le medicilor puterea de a înţelege o afecţiune dificilă”, a declarat Estiri într-un comunicat de presă al Mass General.
Potrivit cercetătorilor, AI caută în special simptome care nu pot fi explicate prin istoricul medical al unei persoane, care persistă de două luni sau mai mult şi care apar după o infecţie cu coronavirus.
De exemplu, AI poate detecta dacă dificultăţile de respiraţie ar putea fi explicată prin insuficienţă cardiacă preexistentă sau astm, mai degrabă decât prin Covid prelungit.
„Medicii se confruntă adesea cu necesitatea de a se descurca într-o reţea încâlcită şi vastă de simptome şi istorii medicale, nefiind siguri ce să aleagă, în timp ce jonglează sarcini de lucru încărcate. Având un instrument alimentat de AI care poate face metodic acest lucru pentru ei ar putea fi o schimbare de joc”, a declarat cercetătorul principal, dr. Alaleh Azhir, rezident de medicină internă la spitalul Brigham and Women's.
Pe baza acestor parametri, AI a estimat că aproape 23% dintre americani au probabil Covid de lungă durată, o cifră despre care cercetătorii susţin că se aliniază mai strâns cu tendinţele naţionale.
Cercetătorii intenţionează să lanseze public inteligenţa artificială cu acces liber, astfel încât medicii şi sistemele de sănătate să o poată utiliza şi testa.
*Metoda Delphi reprezintă o tehnică de analiză de tip structurat (dezvoltată la începutul Războiului Rece cu scopul estimării impactului tehnologiei aspra evoluţiei conflictelor armate), utilizată în vederea consultării interactive a unui panel de experţi, pornind de la ideea că raţionamentul de grup are o mai mare validitate decât cel individual.
Consultarea are loc prin intermediul unor chestionare tematice, diseminate pe parcursul a două sau mai multe runde, după fiecare iterare, persoana desemnată ca integrator al rezultatelor (denumită facilitator) diseminând rezumatul opiniilor formulate (însoţit de prezentarea argumentelor care au stat la baza judecăţilor de valoare exprimate), urmând ca grupul să îşi revizuiască opiniile.
Întregul proces are ca finalitate armonizarea răspunsurilor astfel încât acestea să devină convergente, obţinându-se un răspuns considerat în unanimitate drept cel corect.
