Cu ajutorul noilor tehnologii cercetătorii au îmbunătăţi un tratament existent pentru recuperarea membrelor la supravieţuitorii unui accident vascular cerebral (AVC).
Terapia de reabilitare în oglindă este o tehnică utilizată în mod obişnuit cu supravieţuitorii unui AVC pentru a-i ajuta să-şi recâştige funcţiile membrelor care au fost slăbite în urma atacului cerebral.
Metoda constă în utilizarea iluziei vizuale pentru a angaja membrul mai slab. În timpul reabilitării, pacienţii se uită într-o oglindă şi îşi privesc membrul mai puternic efectuând un exerciţiu, făcând să pară că membrul mai slab face exerciţii în acelaşi timp.
Metoda este menită să repornească din nou şi să crească neuroplasticitatea în partea creierului care a suferitun AVC şi care provoacă slăbiciunea musculară.
La spitalul universităţii de medicină din Michigan (U-M Health), o echipă de cercetători au explorat o abordare actualizată a acestei rutine de reabilitare prin adăugarea realităţii virtuale.
Tehnologia, denumită NeuRRoVR, a fost creată de la zero la U-M Health.
Despre NeuRRoVR
Prin NeuRRoVR, pacienţii folosesc o cască de realitate virtuală şi senzori de mişcare, plasaţi pe corp, pentru utiliza diferite „jocuri” care îi ajută să îşi atingă obiectivele terapeutice.
Jocurile NeuRRoVR pot, de asemenea, să vizeze direct membrul slăbit sau să solicite ca ambele membre să lucreze împreună pentru a finaliza mişcarea.
Unul dintre jocuri implică o minge virtuală care se mişcă în sus şi în jos în funcţie de mişcările mâinii pacientului. Atunci când aceştia fac mişcările corecte, mingea se mişcă în sus şi apare verde pentru a arăta că a fost făcută corect. Atunci când pacientul îşi relaxează mâna, mingea coboară.
Scopul este ca pacientul să controleze mingea cu ajutorul mâinilor, permiţându-i în acelaşi timp să-şi vadă progresul prin intermediul ochelarilor virtuali.
Pacientă care a supravieţuit unui AVC mişcă blocuri folosind realitatea virtuală. Credit: U-M Health, Chandramouli Krishnan şi echipa, 7 ianuarie 2025
O altă formă a acestor jocuri este cea care exersează echilibrul pacientului. Prin intermediul căştii de realitate virtuală, pacientul va avea senzaţia că merge pe o suprafaţă îngustă, cum ar fi o frânghie pe care trebuie să-şi păstreze echilibrul pentru a rămâne pe ea.
Cu toate acestea, pacientul este în siguranţă pe sol şi nu riscă să cadă. Senzorii de mişcare conectaţi la picioare îi vor permite pacientului să îşi vadă mişcările prin intermediul căştii virtuale.
Fizioterapeuţii care administrează terapia pacienţilor lor pot ajusta dificultatea jocului în funcţie de obiectivele individuale.
Terapeuţii pot alege să ajusteze ceea ce este afişat pe ecranul căşti, astfel încât să pară că pacienţii se descurcă puţin mai bine decât o fac. Acest lucru ajută creierul să depună mai mult efort în acea parte care are nevoie de mai multă neuroplasticitate.
Utilizarea NeuRRoVR la pacienţii cu AVC
Atunci când a fost utilizată la supravieţuitorii unui AVC, tehnologia i-a ajutat pe mulţi dintre pacienţi să-şi atingă obiectivele în materie de echilibru şi abilităţi motorii, precum şi să-şi îmbunătăţească conexiunile neuronale.
„Am primit feedback pozitiv atât de la fizioterapeuţii care operează sistemul de realitate virtuală, cât şi de la pacienţii care îl folosesc în terapie”, a declarat marţi prof. Chandramouli Krishnan într-un comunicat.
„Pacienţii se pot identifica cu avatarul lor, mai ales că îl putem face să semene cu ei. Cu cât pacienţii văd mai mult avatarul ca pe o extensie a propriului corp, cu atât şansele de excitabilitate cerebrală par să fie mai mari”, a explicat cercetătorul.
Pacientă care a supravieţuit unui AVC foloseşte realitatea virtuală pentru a face exerciţii pentru mâini. Credit: U-M Health, Chandramouli Krishnan şi echipa, 7 ianuarie 2025
Cu tehnologia testată la Centrul de Sănătate Canton al U-M Health, echipa de cercetare se concentrează pe extinderea acestei tehnologii pentru a observa cum poate fi implementată în planurile de tratament de terapie fizică pentru diferite tipuri de pacienţi.
Deşi este cunoscut faptul că activităţile de realitate virtuală pot creşte excitabilitatea creierului, echipa doreşte să exploreze modul în care exerciţiile simple versus cele complexe afectează acest proces.
„Aşteaptăm cu nerăbdare să extindem cercetarea la alte persoane care beneficiază de terapia în oglindă”, a menţionat prof. declarat Krishnan.
Cercetătorii speră că utilizarea realităţii virtuale pentru practicile de reabilitare va deveni mai accesibilă pentru echipele de terapie fizică şi pacienţi, pe măsură ce continuă cercetările.
Studiul a fost publicat în Journal of NeuroEngineering and Rehabilitation.
Foto articol: O supravieţuitoare a unui AVC utilizează NeuRRoVR pentru a exersa echilibrul pe o grindă. Credit: Laboratorul U-M Health (Chandramouli Krishnan şi echipa), 7 ianuarie 2025.
