Rapida dezvoltare a vaccinurilor împotriva Covid-19 la doar câteva luni după apariţia virusului a fost un triumf al ştiinţei moderne şi a salvat milioane de vieţi. Cu toate acestea, vaccinurile nu au reuşit să pună capăt pandemiei din cauza unei slăbiciuni notabile: Nu au putut opri răspândirea virusului. În România, o tulpină nouă de coronavirus a cauzat creşterea cazurilor de Covid şi internările în spitale.
Un nou studiu realizat de cercetătorii de la facultatea de medicină a universităţii din Washington-St. Louis indică faptul că vaccinurile de generaţie următoare care vizează punctele de intrare ale virusului - nasul şi gura - ar putea fi capabile să facă ceea ce vaccinurile tradiţionale nu pot: să limiteze răspândirea infecţiilor respiratorii şi să prevină transmiterea.
Folosind un vaccin nazal anti-Covid-19 bazat pe tehnologia laboratorului din St. Louis, aprobat pentru utilizare în India şi licenţiat pentru dezvoltare în Statele Unite, cercetătorii au arătat că hamsterii vaccinaţi care au dezvoltat infecţii nu au transmis virusul altora, rupând ciclul de transmitere.
În schimb, un vaccin injectabil aprobat împotriva Covid-19 nu a reuşit să prevină răspândirea virusului.
Constatările, publicate miercuri în revista Science Advances, oferă dovezi suplimentare că vaccinurile pulverizate în nas sau în gură ar putea fi cheia în controlul infecţiilor respiratorii, precum gripa şi Covid-19, care continuă să circule şi să provoace boli şi un număr semnificativ de decese.
„Pentru a preveni transmiterea, trebuie să menţinem la un nivel scăzut cantitatea de virus din căile respiratorii superioare”, a declarat autorul principal Jacco Boon, doctor în medicină, profesor de microbiologie moleculară, patologie şi imunologie.
„Cu cât este mai puţin virus acolo pentru început, cu atât este mai puţin probabil să infectaţi pe altcineva dacă tuşiţi sau strănutaţi sau doar respiraţi către persoanele din jur. Acest studiu arată că vaccinurile numite mucozale sunt superioare vaccinurilor injectabile în ceea ce priveşte limitarea replicării virale în căile respiratorii superioare şi prevenirea răspândirii la următoarea persoană. Într-o situaţie epidemică sau pandemică, acesta este tipul de vaccin pe care îl veţi dori”, a subliniat cercetătorul.
Dezvoltarea vaccinurilor care pot controla nivelurile de virus în nas s-a dovedit a fi o provocare.
Patogenii precum virusul gripal, SARS-CoV-2 (coronavirusul care provoacă Covid-19) şi virusul sinciţial respirator (VSR/RSV) se înmulţesc rapid în nas şi se răspândesc de la o persoană la alta în câteva zile de la expunerea iniţială.
Vaccinurile injectabile tradiţionale generează răspunsuri imune care pot dura o săptămână pentru a ajunge la puterea maximă şi sunt mult mai puţin puternice în nas decât în sânge, lăsând nasul relativ neprotejat împotriva unui virus care se multiplică şi se răspândeşte rapid.
În principiu, un vaccin pulverizat sau picurat direct în nas sau în gură ar putea limita reproducerea virală şi, prin urmare, reduce transmiterea prin declanşarea unui răspuns imun chiar acolo unde este cel mai necesar.
Cu toate acestea, până acum s-a dovedit dificil să se obţină dovezi că vaccinurile mucozale reduc într-adevăr transmiterea.
Modelele animale de transmitere nu sunt bine stabilite, iar urmărirea transmiterii de la persoană la persoană este extrem de complicată, având în vedere numărul şi varietatea de întâlniri pe care o persoană obişnuită le are într-o anumită zi.
Pentru acest studiu, laboratorul american a dezvoltat şi validat un model de transmitere comunitară folosind hamsteri şi apoi l-au folosit pentru a evalua efectul vaccinării mucoaselor asupra răspândirii SARS-CoV-2.
Spre deosebire de şoareci, hamsterii sunt susceptibili în mod natural la infecţia cu SARS-CoV-2, ceea ce îi face animalele de laborator ideale pentru un studiu de transmitere.
Cercetătorii au imunizat grupuri de hamsteri cu versiuni de laborator ale vaccinurilor Covid-19 aprobate: iNCOVACC nazal utilizat în India sau vaccinul injectabil de la Pfizer.
Pentru comparaţie, unii hamsteri nu au fost imunizaţi. După ce au acordat hamsterilor vaccinaţi câteva săptămâni pentru ca răspunsurile lor imunitare să se maturizeze complet, cercetătorii au infectat alţi hamsteri cu SARS-CoV-2 şi apoi au plasat hamsterii imunizaţi cu hamsterii infectaţi timp de opt ore. Această primă etapă a experimentului imită experienţa persoanelor vaccinate care sunt expuse la o persoană cu Covid-19.
După ce au petrecut opt ore în jurul hamsterilor infectaţi, majoritatea animalelor vaccinate s-au infectat.
Virusul a fost identificat în nasul şi plămânii a 12 din 14 (86%) hamsteri care au primit vaccinul nazal şi 15 din 16 (94%) hamsteri care au primit vaccinul injectat.
Este important de menţionat că, deşi majoritatea animalelor din ambele grupuri au fost infectate, acestea nu au fost infectate în aceeaşi măsură. Hamsterii care fuseseră imunizaţi pe cale nazală aveau niveluri de virus în căile respiratorii de 100 până la 100.000 de ori mai mici decât cei care primiseră vaccinul injectabil sau care nu fuseseră vaccinaţi.
Studiul nu a evaluat starea de sănătate a animalelor, însă studiile anterioare au arătat că ambele vaccinuri reduc probabilitatea de îmbolnăvire gravă şi de deces din cauza Covid-19.
A doua etapă a experimentului a dat rezultate şi mai uimitoare.
Cercetătorii au luat hamsteri vaccinaţi care au dezvoltat ulterior infecţii şi i-au plasat alături de hamsteri sănătoşi vaccinaţi şi nevaccinaţi timp de opt ore pentru a modela transmiterea virusului de la o persoană vaccinată la alţii.
Niciunul dintre hamsterii care au fost expuşi la hamsteri vaccinaţi pe cale nazală nu s-a infectat, indiferent dacă hamsterul receptor fusese vaccinat sau nu.
În schimb, aproximativ jumătate dintre hamsterii care au fost expuşi la hamsteri vaccinaţi prin injectare s-au infectat - din nou, indiferent de starea de imunizare a primitorului. Cu alte cuvinte, vaccinarea prin nas - dar nu prin injectare - a întrerupt ciclul de transmitere.
Aceste date, spun experţii ar putea fi importante în timp ce lumea se pregăteşte pentru posibilitatea ca gripa aviară, care provoacă în prezent o epidemie la vacile de lapte din Statele Unite, să se adapteze la oameni şi să declanşeze o epidemie de gripă.
Există deja un vaccin injectabil pentru gripa aviară, iar o echipă de cercetători de la Universitatea Washington lucrează la un vaccin nazal pentru gripa aviară. Din această echipă fac parte specialişti care au lucrat la acest studiu, inclusiv unul dintre inventatorii tehnologiei vaccinului nazal utilizat în această cercetare.
Vaccinurile destinate mucoasei nazale şi orale sunt viitorul vaccinurilor pentru infecţiile respiratorii, spun ei.
Din punct de vedere istoric, dezvoltarea unor astfel de vaccinuri a fost o provocare. Specialiştii spun că există încă multe lucruri necunoscute despre tipul de răspuns imun necesar şi despre cum poate fi obţinut. Experţii speră că în următorii ani vom asista la înmulţirea cercetărilor care ar putea duce la îmbunătăţiri majore ale vaccinurilor pentru infecţiile respiratorii.
Tulpina nouă de coronavirus a cauzat creşterea cazurilor de Covid în România, potrivit ministrului Sănătăţii
În prezent, România se confruntă cu un nou val de cazuri de Covid-19 în ultimele săptămâni, însă majoritatea pacienţilor au forme uşoare şi nu necesită internare în spital.
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat că se constată „o creştere spectaculoasă” a cazurilor de infecţie, statisticile arătând o creştere de la 2.000 la 3.400 de cazuri, la ultima raportare.
Acesta afirmă că este vorba de o tulpină nouă iar cei afectaţi, care ajung în spital, sunt în egală măsură şi persoane vaccinate şi nevaccinate.
„Forma de Covid care, în momentul de faţă, reprezintă o infecţie oarecum banală la majoritatea persoanelor. A avut o creştere spectaculoasă, într-adevăr. În urmă cu o săptămână am avut circa 2.000 de cazuri, acum avem 3.400, în ultima raportare. Probabil că vom mai creşte două-trei săptămâni până se epuizează populaţia receptivă. Nu sunt probleme în ceea ce priveşte paturile, sunt internaţi în spitale în jur de 400 de pacienţi, dintre care aproximativ 21 sunt la Terapie Intensivă”, a afirmat ministrul Sănătăţii, miercuri seară, la un post de televiziune, potrivit news.ro.
