Bacteriile intestinale au un rol esenţial în declanşarea sclerozei multiple, arată un studiu realizat de cercetători elveţieni

Bacteriile intestinale au un rol esenţial în declanşarea sclerozei multiple, arată un studiu realizat de cercetători elveţieni

Scleroza multiplă afectează milioane de oameni din întreaga lume, deşi factorii care o declanşează rămân puţin cunoscuţi. Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Zürich din Elveţia arată că intestinul poate declanşa răspunsul imun dăunător care provoacă demielinizarea sau deteriorarea mielinei care generează scleroză multiplă.

Rezultatele cercetării au fost publicate în revista Science Translational Medicine, citată de medicalnewstoday.com.

În ultimii ani, cercetătorii au emis ipoteza că bacteriile intestinale pot juca un rol-cheie în declanşarea acestei maladii. Dovezile de până acum arată că microorganismele care ne populează intestinele pot avea o influenţă pozitivă sua negativă asupra a numeroase aspecte ale sănătăţii noastre, inclusiv sănătatea inimii şi sănătatea mintală.

Legătura dintre creier şi intestin nu se opreşte, totuşi, la tulburările de dispoziţie. Studiile au asociat compoziţia microbiologică intestinală cu boala Parkinson şi, mai recent, cercetătorii au sugerat că această ar putea fi, de asemenea, implicată în dezvoltarea sclerozei multiple.

Cercetările anterioare ale echipei de la Universitatea din Zürich au analizat modul în care celulele imune specializate - celulele T şi celulele B - comunică între ele pentru a declanşa demielinizarea.

În studiul actual, cercetătorii au identificat alte căi de activare a celulelor T, observând că o proteină produsă de anumite bacterii intestinale poate activă aceste celule.

Astfel, celulele T reacţionează la PIB-L-fucoză - o proteină produsă de anumite bacterii din intestinul persoanelor cu scleroză multiplă.

Credem că celulele imune sunt activate în intestin şi apoi migrează la creier, und e provoacă o cascadă inflamatorie”, spune coordonatorul studiului Mireia Sospedra.

Cercetătorii şi-au propus să ofere un tratament mai bun, mai concentrat şi mai eficient pentru scleroză multipă, deoarece abordările actuale vizează întregul sistem imunitar.

Aceasta înseamnă că, deşi sistemul imunitar poate contracara mecanismele dăunătoare ale sclerozei multiple, el slăbeşte şi răspunsurile imune utile.

Cercetătorii intenţionează să colecteze probe de sânge de la persoanele diagnosticate cu scleroză multiplă, cărora să le ataşeze în laborator componente relevante ale GDP-L-fucoză pentru a-l reinjecta.

Acest tip de sânge modificat ar trebui să permită sistemului imunitar să ”înveţe” să nu atace mielina.

În scleroza multiplă, sistemul imunitar atacă mielina, care înconjoară axoanele care leagă celulele nervoase. Această leziune duce în cele din urmă la slăbiciune musculară, oboseală sau probleme de vedere.

viewscnt