Peste 4.000 de pacienţi români sunt înscrişi pe listele de aşteptare pentru un transplant de organe, arată ultimele date oficiale. Cu toate acestea, puţini ajung să beneficieze la timp de un transplant salvator, din cauza numărului mic de donatori din România. Situaţia nu s-a îmbunătăţit în acest an, sugerează un bilanţ prezentat luni de Agenţia Naţională de Transplant (ANT).
Astfel, de la începutul acestui an, în România au fost doar 13 donatori de organe, care au permis realizarea a zeci de transplanturi, cele mai multe de rinichi.
Datele ANR arată că, de la începutul anului 2025 şi până acum, 22 de pacienţi au beneficiat de transplant renal, 11 de transplant hepatic şi 5 de transplant de cornee.
De asemenea, prin acordul în domeniul schimbului de organe cu agenţia de transplant din Bulgaria, trei pacienţi români au fost transplantaţi hepatic şi renal cu organe importate de la ţara vecină în acest an.
Spitalele în care s-au realizat prelevări de organe în acest an sunt: Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca, Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central "Dr. Carol Davila" Bucureşti, Spitalul Universitar de Urgenţă Elias, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, Spitalul Judeţean de Urgenţă "Dr Constantin Opriş" Baia Mare, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti (SUUB), Spitalul Clinic de Urgenţă "Prof. dr. Nicolae Oblu" Iaşi, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Bistriţa şi Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti (Floreasca).
În România se efectuează un număr scăzut de transplanturi, din cauza numărului redus de donatori. Astfel, în 2023, în ţara noastră s-au realizat circa 300 de transplanturi de organe, comparativ cu aproape 6.000 în Spania, spre exemplu.
Unul dintre motivele principale ale acestei situaţii este reticenţa aparţinătorilor din România de a accepta donarea de organe ale pacienţilor aflaţi în moarte cerebrală, din diverse motive.
Strategia de dezvoltare a activităţii de transplant în România vizează creşterea numărului de donatori prin implicarea unui număr cât mai mare de unităţi sanitare în activitatea de identificare şi declarare a donatorilor aflaţi în moarte cerebrală, precum şi prin implementarea “culturii donatorului”.
În acest sens, în ultimii ani au fost semnate acordurile de colaborare în domeniul transplantului pulmonar cu Centrul Naţional de Transplant Italia şi în domeniul schimbului de organe cu agenţiile de transplant din Republica Moldova şi Bulgaria.
În 2023, ANT a încheiat un nou protocol de colaborare internaţională, cu l’Agence de la biomédecine (ABM) din Franţa, care sprijină adoptarea de către partea română a celor mai bune practici şi standarde internaţionale în identificarea de donatori, alocarea grefelor şi îngrijirea pacienţilor care au beneficiat de transplant.
De asemenea, a fost parafată includerea ANT în platforma europeană de schimb de organe, FOEDUS.
