Un ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), publicat joi în Monitorul Oficial, introduce noi norme pentru dobândirea calităţii de asigurat de sănătate în România, aducând unele modificări vechilor prevederi în acest sens. Pensionarii români care au domiciliul în alte state din UE nu mai sunt consideraţi asiguraţi în sistemul public de sănătate din România, în condiţiile în care până acum beneficiau de asigurare printr-o prevedere expresă.
Astfel, în urma intrării în vigoare a noului ordin, ordinul 581/2014 al preşedintelui CNAS se abrogă, prevede noul act normativ.
Noul ordin prevede că, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate din România, sunt asiguraţi “toţi cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară”, cetăţenii străini sau apatrizii cu drept de şedere în ţară, cetăţenii altor state din UE care cu rezidenţa de cel puţin trei luni în România care nu deţin asigurare de sănătate în altă ţară şi unele categorii de cetăţeni ai altor state europene care desfăşoară activităţi în România.
Vechiul ordin prevedea că sunt asiguraţi “toţi cetăţenii români cu domiciliul în ţară şi care fac dovada plăţii contribuţiei la fond, în condiţiile legii”, dar şi “pensionarii din sistemul public de pensii care nu mai au domiciliul în România şi care îşi stabilesc reşedinţa pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, al unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, respectiv domiciliul pe teritoriul unui stat cu care România aplică un acord bilateral de securitate socială cu prevederi pentru asigurarea de boală-maternitate şi fac dovada plăţii contribuţiei la fond”, ultima categorie fiind eliminată din noul ordin.
Vechiul ordin prevedea că, în cazul pensionarilor români cu domiciliul în străinătate, calitatea de asigurat de sănătate înceta doar “de la data la care pensionarilor sistemului public de pensii din România nu li se mai reţine contribuţia la fond, calculată asupra veniturilor din pensia cuvenită în acest sistem”.
Noul ordin a eliminat şi această prevedere.
În cazul cetăţenilor români, calitatea de asigurat în sistemul public de asigurări de sănătate şi dreptul la pachetul de bază se acordă de la data începerii raporturilor de muncă, pentru angajaţi, sau de la data depunerii declaraţiilor, pentru persoanele care desfăşoară activităţi independente, prevede noul ordin.
În cazul neplăţii contribuţiei la fondul de asigurări de sănătate de către asiguraţi, “sumele restante se recuperează de către ANAF, (…) inclusiv obligaţiile restante accesorii”.
Calitatea de asigurat şi drepturile de asigurare încetează, pentru cetăţenii români, “odată cu pierderea dreptului de domiciliu sau reşedinţă în România”, prevede noul ordin.
Vechiul ordin prevedea încetarea calităţii de asigurat de sănătate în sistemul public din România “odată cu pierderea dreptului de domiciliu în România”, în cazul cetăţenilor români.
Pentru coasiguraţi - soţul, soţia şi părinţii fără venituri proprii, aflate în întreţinerea unei persoane asigurate cu sau fără plata contribuţiei -, sunt menţinute reglementările anterioare, care prevăd păstrarea calităţii de asigurat “numai în perioada în care persoana în a cărei întreţinere se află are calitatea de asigurat”.
Noul ordin elimină o altă reglementare din legislaţia în vigoare până acum, care prevedea că “drepturile de asigurare încetează după 3 luni de la ultima plată a contribuţiei la fond”.
Noua reglementare actualizează documentele justificative pentru dobândirea calităţii de asigurat, după generalizarea cardului de sănătate.
Astfel, documentele justificative vor fi, de acum, cardul naţional de sănătate, documentul rezultat prin accesarea electronică de verificare a calităţii de asigurat, adeverinţa de asigurat valabilă 3 luni pentru cei care refuză cardul de sănătate din motive religioase, adeverinţa de asigurat eliberată doar în cazul în care cardul nu a fost emis, adeverinţa de înlocuire a cardului pentru situaţiile în care se solicită emiterea cardului în duplicat, certificatul de naştere sau actul de identitate pentru copii şi adolescenţi cu vârsta până la 18 ani şi documente emise de MAI pentru persoanele aflate în penitenciare.
“Pentru copiii până la vârsta de 18 ani nu este necesară eliberarea unei adeverinţe”, menţionează noul ordin.
Raportul “Health at a Glance 2018”, publicat recent de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) şi Comisia Europeană, arată că 11% din populaţia României nu este acoperită de sistemul de asigurări de sănătate, deşi acesta este obligatoriu în teorie.
“Trei state din cadrul Uniunii Europene (Cipru, Bulgaria şi România) au încă peste 10% din populaţie neacoperită de servicii de sănătate”, menţionează raportul.
În UE, 18 din cele 28 de state membre au o rată de acoperire a populaţiei cu asigurări de sănătate de 99,9-100%, ceea ce înseamnă acoperire universală.
Acelaşi raport mai arată că România are cele mai mici cheltuieli pentru sănătate din UE. În 2017, România a fost singura ţară membră a UE care a cheltuit mai puţin de 1.000 de euro pe locuitor pentru sănătate (983 euro), faţă de 1.234 euro în Bulgaria, ţara aflată pe penultimul loc.
