Drepturile persoanelor cu afecţiuni alergice din România sunt protejate printr-o nouă lege care a intrat în vigoare vineri.
Noua lege (nr. 4/2021) a fost votată anul trecut de Parlament, promulgată de preşedinte şi publicată vineri în Monitorul Oficial.
Legea "instituie cadrul normativ pentru protecţia, siguranţa vieţii şi respectarea, în condiţii de egalitate şi nediscriminare, a drepturilor persoanelor diagnosticate, precum şi ale celor care sunt suspectate a fi diagnosticate cu următoarele boli şi afecţiuni alergice: astm bronşic; rinită alergică; alergie alimentară; rinoconjunctivită alergică; dermatită alergică; anafilaxie", prevede actul normativ.
Noua lege nu se aplică persoanelor diagnosticate sau care sunt suspectate a fi diagnosticate cu intoleranţe alimentare sau boală celiacă.
Scopul legii este de a sprijini îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a integrării sociale a persoanelor care suferă de afecţiuni alergice şi de a promova şi susţine diagnosticarea rapidă a acestora.
Prevederile legii se aplică persoanelor cu afecţiuni alergice în vederea sprijinirii acestora şi integrării lor în societate, fără discriminare, în ceea ce priveşte raportul acestora cu unităţile de învăţământ, spitalele, cabinetele individuale de medicină (inclusiv cabinetele de medicină dentară) şi unităţile de cazare care organizează tabere pentru copii.
Astfel, noua lege obligă unităţile de învăţământ preuniversitar să asigure, pentru elevii cu afecţiuni alergice (dovedite prin adeverinţă medicală emisă de medicul alergolog), toate mesele în recipiente separate, servite individual, sau să asigure posibilitatea pentru familie, părinţi sau reprezentanţi legali de a aduce în respectivele unităţi alimentele necesare hrănirii copiilor. Prevederea se aplică şi universităţilor care oferă mese studenţilor.
Măsura se aplică şi unităţilor de cazare şi celor de alimentaţie publică care oferă servicii de masă preşcolarilor, şcolarilor sau studenţilor.
De asemenea, spitalele vor fi obligate să asigure pacienţilor diagnosticaţi cu afecţiuni alergice, dar şi celor care sunt suspectaţi a fi diagnosticaţi cu astfel de boli, toate mesele la care au dreptul pe perioada spitalizării, precum şi tratamentul medicamentos specific, potrivit fişei cu alimente alergene a fiecăruia.
"Ministerul Sănătăţii stabileşte anual derularea unor campanii de informare, prin difuzarea de materiale audiovideo şi scrise, pentru conştientizarea, la nivel naţional şi local, a importanţei diagnosticării precoce a bolilor şi a afecţiunilor alergice, campanii ce privesc inclusiv promovarea şi evidenţierea eficacităţii măsurilor de prevenire şi intervenţie în cazul şocului anafilactic sau al reacţiei severe alergice, potrivit normelor metodologice de aplicare a prezentei legi", prevede noul act normativ.
Noua lege prevede şi alte drepturi pentru pacienţii cu afecţiuni alergice. Astfel, persoanelor care sunt suspectate a fi diagnosticate cu boli şi afecţiuni alergice le sunt decontate analizele şi testele specifice necesare diagnosticării prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, iar fiecare persoană care nu a împlinit vârsta de 18 ani şi care prezintă risc de şoc anafilactic va beneficia, anual şi în mod gratuit, de o doză de adrenalină pentru autoinjectare, în baza documentului medical eliberat de medicul alergolog.
Pentru protejarea persoanelor cu afecţiuni alergice, în fiecare unitate de învăţământ, spital, cabinet individual de medicină şi tabără de copii este obligatorie existenţa a cel puţin unei doze de adrenalină pentru autoinjectare, aflată în termenul de valabilitate înscris pe ambalaj.
"Lipsa dozei de adrenalină pentru autoinjectare sau existenţa unei doze de adrenalină pentru autoinjectare expirate în una dintre instituţiile şi unităţile prevăzute (...) constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă cuprinsă între 5.000 lei şi 20.000 lei", prevede noua lege.
Etape de implementare
Pentru implementarea prevederilor noii legi sunt prevăzute mai multe etape. Astfel, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii urmează să fie înfiinţat Registrul naţional pentru evidenţa persoanelor cu boli şi afecţiuni alergice.
"Prin înfiinţarea Registrului naţional pentru evidenţa persoanelor cu boli şi afecţiuni alergice, prezenta lege instituie responsabilitatea pentru medicii alergologi de a introduce persoanele diagnosticate în cadrul registrului şi, respectiv, de a modifica starea acestora, în funcţie de diferitele evoluţii", se arată în actul normativ.
În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării elaborează norme metodologice de aplicare a acesteia, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Tot în următoarele 6 luni, unităţile de învăţământ, spitalele, cabinetele individuale de medicină şi taberele de copii trebuie să îşi instituie cadrul necesar pentru asigurarea servirii meselor conţinând alimente fără alergeni pentru persoanele diagnosticate cu boli şi afecţiuni alergice.
"În termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Registrul naţional pentru evidenţa persoanelor cu boli şi afecţiuni alergice se completează în cadrul platformei online, devenind funcţional, potrivit normelor metodologice de aplicare a prezentei legi", prevede actul normativ.
În 24 de luni de la data intrării în vigoare a legii urmează să se înfiinţeze centre regionale de alergologie, în funcţie de numărul persoanelor înregistrate în Registrul naţional pentru evidenţa persoanelor cu boli şi afecţiuni alergice.
