Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat că a fost finalizat circuitul de avizare a unei Hotărâri de Guvern care aprobă studiul de fundamentare prin care România poate construi o bancă de sânge, plasmă şi produse derivate din plasmă.
"Hotărârea de Guvern prin care se aprobă studiul de fundamentare prin care România poate construi o bancă de sânge, plasmă, sânge şi produse derivate din plasmă prin demararea unui proiect în parteneriat public-privat, probabil că în următoarea şedinţă de Guvern această Hotărâre va fi aprobată. Îmi este greu să vă dau termene, aşa cum vă spuneam e un proiect estimat la 854 de milioane, studiul de fundamentare este făcut de către Comisia Naţională de Prognoză", a spus Pintea, la o dezbatere organizată la Parlament.
Acest lucru va permite colectarea plasmei, astfel încât ea să poată fi fracţionată şi să asigure pentru România necesarul de imunoglobulină şi produse derivate din plasmă necesare pacienţilor.
Potrivit Sorinei Pintea, Ministerul Sănătăţii a depus luni o cerere de finanţare pentru un sprijin privind înfiinţarea a două centre pilot de colectare, proiect care va fi implementat pe o perioadă de 16 luni din momentul aprobării.
Cele două centre pilot vor fi în regiunile Nord-Vest şi Sud-Vest, iar banca de de sânge, plasmă şi produse derivate din plasmă va fi la Bucureşti.
"Apoi, tot vineri, în şedinţa de Guvern, vom supune spre aprobare o Ordonanţă de Urgenţă de modificare a Legii 282 privind transfuzia, care va face legătura, practic, între legislaţie şi acest proiect de construcţie a băncii de plasmă şi sânge", a mai precizat ministrul.
Totodată Pintea a susţinut că, din datele pe care le are, în România există în prezent cantitatea de imunoglobulină necesară pentru pacienţii din ţară.
În cadrul aceleiaşi dezbateri consilierul de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, Diana Păun. a afirmat la rândul său că centrele de colectare şi procesare a plasmei umane reprezintă soluţia pe termen lung a problemei imunoglobulinei.
"Ne amintim cu toţii de criza imunoglobulinei pentru care s-au găsit soluţii pe termen scurt. Din nefericire, sistemul de sănătate românesc este dominat adesea de crize, iar soluţiile cu impact pe termen scurt nu fac decât să tergiverseze problemele în timp ce centrele de colectare şi procesare a plasmei umane reprezintă soluţia pe termen lung", a spus Păun, citată de Agerpres.
La rândul său preşedinte Asociaţiei Române a Pacienţilor cu Imunodeficienţe Primare, Otilia Stângă, a afirmat că în ultimii ani consumul de imunoglobulină a crescut cu aproximativ 8-10% pe an, până în 2017.
Amploarea consumului de datorează atât creşterii numărului de persoane cu imunodeficienţe primare diagnosticate, precum şi creşterii speranţei de viaţă, datorită tratamentului corect şi descoperirii unor noi indicaţii pentru imunoglobulină, care se foloseşte în tot mai multe afecţiuni.
