Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a stabilit un buget total de 2,246 miliarde lei (467 milioane euro) pentru finanţarea programelor naţionale de sănătate curative în primele trei luni din acest an, în creştere cu 27% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cele mai mari sume fiind alocate, ca şi în anii anteriori, pentru programele de oncologie, diabet şi dializă.
În primele trei luni din 2019, bugetul alocat programelor naţionale de sănătate curative a fost de 1,773 miliarde lei.
Bugetul pentru ianuarie-martie 2020 a fost stabilit printr-un ordin al preşedintelui CNAS, publicat în Monitorul Oficial.
Decizia vine după ce un act normativ aprobat recent prevede că termenul de aplicare a programelor naţionale de sănătate pentru 2019 se prelungeşte până la 31 martie 2020, ca urmare a întârzierii bugetului pe anului viitor.
Ordinul preşedintelui CNAS prevede credite bugetare pentru ianuarie-martie 2020 de 2,246 miliarde ei şi credite de angajament de 1,86 miliarde lei.
Diferenţa dintre creditele bugetare şi creditele de angajament este că primele sunt acoperite în bugetul din anul respectiv (2020, în acest caz), în timp ce creditele de angajament includ cheltuieli care pot fi angajate în perioada respectivă, dar urmează să fie plătite din bugetele viitoare.
Astfel, bugetul efectiv pentru ianuarie-martie 2020 este cel cuprins în creditele bugetare, pentru care există finanţare în buget.
Din bugetul pe primele trei luni din acest an prevăzut în ordinul preşedintelui CNAS, cele mai mari sume sunt alocate pentru trei programe, arată calculele 360medical.ro pe baza sumelor prevăzute în buget.
Astfel, programul naţional de oncologie are un buget de 660,7 milioane lei în trimestrul I 2020 (29,4% din bugetul total), din care 587 milioane lei pentru tratamentul medicamentos al bolnavilor.
Al doilea program naţional ca sumă alocată este cel pentru diabet zaharat, cu o valoare de 417,3 milioane lei în ianuarie-martie 2020 (18,6% din bugetul total al programelor naţionale).
Pe locul al treilea ca valoare este programul naţional de dializă (de supleere a funcţiei renale la pacienţii cu insuficienţă renală cronică), suma alocată fiind de 305,4 milioane lei pentru ianuarie-martie 2020.
În 2019, programele naţionale de sănătate curative au avut un buget total de 6,52 miliarde lei.
LIBERALIZARE A PROGRAMELOR ÎN 2020
În acest an, programele naţionale de sănătate curative din România înregistrează o schimbare majoră.
Astfel, o ordonanţă de urgenţă aprobată în 4 februarie de guvern prevede că spitalele private pot furniza servicii medicale decontate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS) în cadrul programele naţionale de sănătate curative în condiţii egale cu spitalele de stat.
Concret, actul normativ modifică art. 52 alin. (2), lit. c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, care se referă la unităţile de specialitate selectate pentru implementarea programelor naţionale de sănătate.
Până acum, puteau fi selectate pentru implementarea programelor naţionale de sănătate curative şi spitalele private doar “pentru serviciile medicale care excedează capacităţii furnizorilor publici de servicii medicale”.
Însă noua OUG înlocuieşte paragraful “furnizori privaţi de servicii medicale pentru serviciile medicale care excedează capacităţii furnizorilor publici de servicii medicale” cu următorul cuprins: ”furnizori privaţi de servicii medicale”, ceea ce ar permite derularea fără restricţii a serviciilor medicale decontate în cadrul programele naţionale şi în spitalele private din România.
“Era lăsată în suspans această formulare ambiguă – când sunt excedate anumite capacităţi de primire -, lucru absolut ambiguu şi greu de interpretat. Este vorba despre o updatare firească a acestei legislaţii din 2014. De asemenea, sunt luate şi alte măsuri de modernizare a Legii 95, a acestor servicii medicale integrate ca şi celelalte ţări europene“, a motivat recent ministrul Sănătăţii, Victor Costache.
Iniţiatorii ordonanţei au oferit, de altfel, mai multe argumente pentru susţinerea acestuia.
“Prin proiectul de act normativ se propune ca serviciile medicale din cadrul programelor naţionale de sănătate curative, care se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate să se deruleze în mod unitar atât prin furnizori publici, cât şi prin furnizori privaţi, în mod similar cu reglementarea privind furnizorii privaţi de medicamente şi dispozitive medicale”, se arăta în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.
“Astfel, se asigură accesul imediat al pacienţilor la tratament in cadrul programelor naţionale de sănătate curative şi, funcţie de opţiunea acestora, prin furnizorii care sunt autorizaţi şi evaluaţi şi care au încheiat contracte de furnizare de servicii medicale cu casele de asigurări de sănătate”, menţiona documentul.
