În România există o reticenţă mare pentru acordul pentru donarea de organe, iar introducerea acordului prezumat ar avea ca efect o creştere a numărului de donatori, însă nu este sigur că societatea este pregătită în acest sens, a declarat joi şeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară din cadrul Institutului de Urgenţă de Boli Cardiovasculare şi Transplant (IUBCvT) Târgu Mureş, Horaţiu Suciu, citat de Agerpres.
"Există o reticenţă mare pentru acordul pentru donarea de organe, nu există probabil o preocupare suficientă pentru identificarea donatorilor. Pentru că sunt convins că, de exemplu, într-un centru medical cum este Bucureşti, care este cel mai mare centru medical din ţară, să nu se identifice niciun donator de un an, cel puţin noi nu am fost solicitaţi", a afirmat Suciu, într-o conferinţă de presă.
Medicul a menţionat că sunt multe centre în ţară unde nu sunt identificaţi donatori, aceasta fiind una dintre cauzele care nu permit creşterea activităţii de transplant în România.
"Sunt multe verigi care trebuie puse cap la cap pentru că acest lanţ al vieţii să funcţioneze. Sunt lucruri organizatorice care ţin de medici, de conducerile spitalelor sau de Ministerul Sănătăţii. (...) Acordul prezumat ar produce o creştere cu siguranţă a numărului de donatori, dar nu ştiu dacă noi, ca societate, suntem pregătiţi", a menţionat Suciu.
Potrivit doctorului, în 2016 s-a înregistrat vârful activităţii de donare şi transplant de organe la nivel naţional, ocazie cu care la IUBCvT Târgu Mureş, singurul centru din România unde se face transplant de cord, s-a realizat un record de 11 transplanturi.
Pe fondul lipsei donatorilor, în acest an au avut loc doar cinci transplanturi de cord în România, în condiţiile în care pe lista de aşteptare sunt circa 100 de pacienţi, dintre care 30 cu indicaţie de transplant de urgenţă.
"Chiar şi în ţările în care există acordul prezumat nu se prelevează organele fără acordul familiei, dar există o acoperire legislativă. Acordul prezumat ar da un impuls mare, dar sunt convins că pentru un lucru care nu merge bine nu există doar o singură cauză", a spus Horaţiu Suciu.
"Pacienţii sunt cam 30 pe lista de urgenţă, avem o listă mai largă de 70 pacienţi. Dar şi acest număr nu este unul real. Pacienţii care au nevoie de transplant în ţară sunt mult mai mulţi", a completat medicul.
Recent, directorul Agenţiei Naţionale de Transplant (ANT), Anca Baculea, a declarat că autorităţile din România încearcă identificarea unor soluţii pentru “resuscitarea” activităţii de transplant, care este foarte scăzută în condiţiile în care în acest an s-au înregistrat doar 44 de donatori de organe.
“Este o altă problemă la noi în ţară – acordul pentru prelevarea de organe. De foarte multe ori familia nu este de acord. (…) Spania este campioană şi acolo discutăm de foarte mulţi donatori în moarte cerebrală, dar acolo e acordul prezumat, adică pacientului care este în moarte cerebrală automat i se prelevează organele”, a afirmat Baculea.
Directorul ANT consideră că în România nu se poate discuta încă despre acordul prezumat, din cauza mentalităţii populaţiei.
Anunţul vine pe fondul crizei de donatori de organe înregistrată în ultimii ani.
Potrivit Ministerului Sănătăţii, care a realizat proiectul unei noi legi a transplantului, România se confruntă cu o scădere a numărului de donatori de organe.
Astfel, în 2014 au existat 138 de donatori reali în România, însă numărul s-a redus aproape continuu, ajungând la 115 în 2015, 123 în 2016 şi 65 în 2017. În acest an au fost înregistraţi doar 45 de donatori de organe în România.
