Practica recoltării sângelui s-a schimbat foarte puţin de-a lungul anilor. Procesul arată aproape la fel acum ca acum 50 de ani, spun specialiştii. Acest lucru, însă, s-ar putea schimba radical, după lansarea primului dispozitiv robotic autonom conceput pentru a efectua prelevări automate de sânge. Mai multe sisteme de sănătate se pregătesc să utilizeze nouă metodă automatizată de recoltare a sângeluii.
Primul robot autonom de flebotomie a fost lansat oficial în Uniunea Europeană. Robotul medical este dotat cu ultrasunete Doppler cu inteligenţă artificială (AI) şi tehnologie de imagistică pentru identificarea precisă a venelor.
Robotul a fost numit Aletta, în onoarea primei femei medic din Ţările de Jos, dr. Aletta Jacobs, a cărei activitate revoluţionară a remodelat asistenţa medicală modernă.
„Scopul principal al dispozitivului este de a îmbunătăţi calitatea probelor de sânge şi experienţa pacienţilor”, a declarat Toon Overbeeke, CEO şi co-fondator al companiei din Ţările de Jos, Vitestro, care a dezvoltat robotul.
Specialiştii susţin că instrumentul ar putea eficientiza procesul efectuării analizelor medicale şi ar putea ajuta spitalele să gestioneze lipsa de flebotomişti, specialiştii instruiţi pentru a colecta probe de sânge.
„Instrumentul asigură o acurateţe şi o fiabilitate ridicate, iar datorită preciziei sporite reduce orice durere şi disconfort asociate cu o recoltare obişnuită de sânge”, spune Bob Gerberich, director comercial al companiei.
Autoritatea de regulamentare europeană privind dispozitivele medicale (MDR) a autorizat recent robotul pentru utilizare comercială în UE, la persoane de 16 ani şi peste, după ce siguranţa sa pentru extracţia sângelui a fost validată clinic la peste 4.000 de pacienţi.
Cum funcţionează dispozitivul
Pacientul se aşază pe un scaun lângă robot, care are o înălţime de aproximativ 1,5 metri, şi îşi pune braţul pe un suport înclinat. Apoi apasă un buton de pornire, iar un garou se strânge în jurul braţului, deasupra cotului, pentru a facilita recoltarea sângelui.
Robotul foloseşte lumina infraroşie pentru a localiza venele. Dispozitivul pulverizează alcool pe braţ pentru dezinfectare, iar un senzor Doppler cu inteligenţă artificială (AI), montat pe un braţ robotic, ajută la alegerea venei şi la plasarea precisă a acului. După introducerea acului, sângele este colectat în eprubete.
La final, robotul aplică un plasture pe locul unde acul a pătruns în piele. Spre deosebire de recoltarea tradiţională, pacientul nu vede acul şi nici eprubetele cu sânge. Întregul proces durează aproximativ două minute.
„Cu acest dispozitiv, pacienţii nu văd acul şi nu resimt schimbarea eprubetelor cu sânge”, a explicat Gerberich. „Acest lucru este foarte util pentru pacienţii care sunt sensibili la vederea sângelui”, spune el.
Aletta are o rată de succes de 95% la prima încercare de recoltare a unei probe utilizabile şi poate fi utilă în special pentru pacienţii la care venele sunt mai greu de accesat, potrivit companiei.
Soluţie la deficitul de flebotomişti şi îmbunătăţirea experienţei pacienţilor. Calitate mai bună a probelor de sânge şi costuri mai mici
Dispozitivul are o rată de hemoliză aproape zero în timpul recoltării sângelui, ceea ce înseamnă că distrugerea globulelor roşii este minimă, iar proba rămâne utilizabilă.
În recoltările tradiţionale, rata de hemoliză poate fi de 3% până la 4%, potrivit cercetărilor publicate.
„Pentru a obţine rezultate medicale relevante, trebuie să avem probe de sânge de calitate bună”, spun specialiştii.
Se estimează că un singur angajat instruit să folosească robotul va putea superviza până la trei astfel de dispozitive simultan.
Compania se aşteaptă ca dispozitivele să îmbunătăţească şi experienţa pacienţilor.
De exemplu, pacienţii care au nevoie de recoltări frecvente de sânge ar putea beneficia de mai multe programări disponibile şi de un timp de aşteptare redus, deoarece spitalele vor putea deservi mai mulţi pacienţi într-un timp mai scurt.
Doi pacienţi cărora li se recoltează sânge cu robotul autonom. O asistentă supraveghează ambele dispozitive. Credit: Vitestro, 6 martie 2025
Aletta Henriëtte Jacobs (n. 9 februarie 1854 – d. 10 august 1929) a fost prima femeie care a urmat oficial cursurile unei universităţi olandeze şi a devenit una dintre primele femei medic din Ţările de Jos, şi prima femeie care a obţinut un doctorat.
În 1882, a fondat prima clinică de control al naşterilor din lume şi a fost lidera mişcărilor olandeze şi internaţionale ale femeilor. A condus campanii menite să îmbunătăţească condiţiile de muncă ale femeilor, să promoveze pacea şi să solicite dreptul la vot al femeilor.
În 1897, a publicat Femeia: fizicul şi organele sale interne, un text inovator care descrie anatomia femeii şi sistemul reproducător complet, cu ilustraţii însoţite de texte explicative.
Timp de un sfert de secol a fost lidera Asociaţiei pentru Dreptul la Vot al Femeilor din Ţările de Jos.
