Folosirea incorectă a antibioticelor alimentează rezistenţa antimicrobiană, aceasta fiind a treia cauză de deces la nivel mondial. Numai în 2019, s-au înregistrat aproape 5 milioane de decese la nivel global care au fost asociate cu rezistenţa la antibiotice, din care 1,3 milioane de decese au fost atribuite direct acesteia.
Studiul Sore Throat & Antibiotic Resistance (STAR), iniţiat de Parteneriatul Global pentru Infecţii Respiratorii (GRIP) cu sprijinul Reckitt, realizat în mai 2022 a scos la iveală că 63% dintre adulţii chestionaţi sunt îngrijoraţi de rezistenţa la antibiotice.
Antibioticele reprezintă una dintre cele mai mari descoperiri ale ultimului secol, care a dus la progres medical şi care au salvat sute de milioane de vieţi. Însă folosirea neadecvată a acestor medicamente a dus la creşterea alarmantă a rezistenţei la antibiotice.
Niciun nou antibiotic nu a fost descoperit în ultimii ani, iar experţii la nivel mondial atrag atenţia că, fără acţiuni constante de conştientizare a consumului responsabil de antibiotice, până în anul 2050, infecţiile rezistente la antibiotice ar putea provoca 10 milioane de decese pe an, ceea ce înseamnă că la fiecare trei secunde vom pierde un om, arată datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Pentru a sprijini administrarea antibioticelor la nivel local, naţional şi global şi pentru a reduce rezistenţa la agenţii antimicrobieni, OMS a stabilit, în anul 2017, trei categorii de recomandare a antibioticelor.
,,La categoria antibioticelor accesibile, OMS a realizat o listă cu antibioticele care au reprezentat prima sau a doua alegere, disponibile pe scară largă, accesibile şi de calitate garantată. Sub supraveghere au fost listate clasele de antibiotice care prezintă un potenţial mai mare de rezistenţă, recomandate ca tratament de prima sau a doua alegere numai pentru indicaţii specifice, limitate. A treia categorie de recomandare o reprezintă antibioticele de rezervă, opţiuni de „ultimă instanţă”, pentru care se recomandă utilizare individualizată pentru contexte şi pacienţi cu specificitate mare, atunci când toate alternativele au eşuat”, a explicat dr. Ileana Brînză, medic primar medicina Familiei, Vicepreşedinte AREPMF.
Potrivit medicului, tratamentul antibiotic, indiferent de etiologie trebuie să respecte câteva principii generale precum:
- Antibiograma reprezintă standardul de aur în alegerea antibioticului!
- Tratamentul antibiotic se instituie când infecţia bacteriană este susţinută de argumentele clinico – biologice sau constituie o urgenţă pentru prognosticul bolnavului.
- Antibioticoterapia „de acoperire; de rutină; de teamă” creşte riscul dezvoltări rezistenţei antimicrobiene!
- Prescriere empirică, dar inteligentă! Se alege antibioticul cu activitate comparabilă, care pătrunde şi realizează concentraţii active la locul infecţiei, are toxicitate redusă şi afectează cel mai puţin flora bacteriană intestinală.
- Prescriere adecvată ca doză, ritm, durată, cale de administrare.
- Adaptarea prescrieri la vârsta şi eventualele comorbidităţi ale pacientului!
- Adaptarea prescrieri în sarcină!
- Tratamentul antibiotic se evaluează după 3-5 zile de la instituire.
- Recomandări conforme cu unele elemente de farmacocinetică, farmacodinamie sau biodisponibilitate pot modifica rezultatul terapeutic. Ex: - alimentele influenţează negativ absorbţia (ampicilina administrată pe stomacul plin îi scade absorbţia cu 30%).
- Băuturile acide, vinul – influenţează stabilitatea unor medicamente instabile la pH acid (ampicilina, oxacilina).
Din păcate, încă sunt mulţi români care folosesc antibiotice pentru simple răceli sau dureri în gât şi nu au încredere că pot scăpa de simptomele răcelii sau gripei fără antibiotice.
