Utilizarea medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), precum ibuprofenul, a reprezentat la începutul pandemiei de Covid-19 un subiect controversat, în condiţiile în care nu existau suficiente informaţii privind efectele unor tratamente sau relaţiile de cauzalitate între anumite medicamente şi forme mai grave sau mai uşoare ale bolii provocate de noul coronavirus. Între timp, noi studii au infirmat posibile efecte negative ale AINS la pacienţii cu Covid-19, iar marile organizaţii internaţionale din domeniu au transmis clarificări pe această temă.
Medicamentele din categoria AINS sunt folosite de mult timp şi de mulţi pacienţi cu diferite afecţiuni, iar eficacitatea şi siguranţa lor au fost evaluate în timp.
“Sunt studii care arată siguranţa administrării ibuprofen şi a altor antiinflamatoare nesteroidiene, din câteva perspective. Ştim că sunt administrate pe scară largă la boli reumatice. Oamenii trebuie să ştie că pot să ia în continuare aceste tratamente şi, sigur, în situaţia nefericită în care ar fi diagnosticaţi cu Covid-19, trebuie să ştie că faptul că iau aceste tratamente nu le scade şansele de a se vindeca de boală”, a afirmat dr. Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină, în emisiunea 360MEDICAL difuzată duminică la postul B1 TV.
“Utilizarea antiinflamatoarelor nesteroidiene ca tratament în acele forme de Covid-19 cu simptomatologie uşoară este sigură, iar această indicaţie este clară”, a completat medicul.
Antiinflamatoarele nesteroidiene reprezintă o clasă de medicamente utilizate pentru rolul lor analgezic, antipiretic, iar în anumite doze pentru acţiunea lor antiinflamatoare. După primele controverse privind o presupusă asociere între utilizarea AINS şi dezvoltarea unor forme mai severe de Covid-19, studiile ulterioare au infirmat o astfel de legătură, iar organizaţiile internaţionale din domeniul sănătăţii au transmis precizări clare pe această temă.
“Prima a fost Organizaţia Mondială a Sănătăţii, care după evaluarea datelor a anunţat că nu sunt dovezi suficiente care să susţină această ipoteză – creşterea severităţii Covid-19 la pacienţii care au luat astfel de medicamente. A urmat Agenţia Europeană a Medicamentelor, care a evaluat acele date şi a transmis clarificări în acelaşi sens, al lipsei de dovezi ştiinţifice care să susţină astfel de concluzii”, a explicat dr. Nicolae Fotin, medic epidemiolog, în aceeaşi emisiune.
OMS şi EMA au transmis aceste anunţuri după ce autorităţile sanitare din Franţa au emis o alertă, în luna martie, în privinţa medicaţiei în cazul îmbolnăvirii cu Covid-19, susţinând că administrarea de AINS ar putea fi asociată cu forme mai grave ale bolii la unele persoane tinere şi sănătoase.
Şi în România, Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale (ANMDMR) a transmis precizări publice pe această temă.
“De asemenea, mai multe studii realizate pe parcursul anului trecut au indicat că nu există vreo diferenţă în ceea ce priveşte severitatea Covid-19 la pacienţii care iau medicamente din categoria AINS faţă de cei care nu folosesc astfel de medicamente. Recomandarea a fost ca atunci când dorim să tratăm febra sau durerea trebuie să ţinem cont de toate opţiunile terapeutice existente, inclusiv de antiinflamatoare nesteroidiene, cum este ibuprofenul”, a mai spus dr. Fotin.
Transmiterea de astfel de informaţii, infirmate ulterior, a fost posibilă în contextul în care, la începutul pandemiei de Covid-19, posibilele asocieri ale bolii cu diverse medicamente erau puţin cunoscute. Nici opţiunile de tratament pentru Covid-19 nu erau clare la începutul pandemiei.
În România, primul protocol de tratament pentru Covid-19 a fost aprobat în luna martie 2020 şi includea mai multe medicamente. Acesta a fost între timp actualizat de mai multe ori, ultima dată în luna decembrie. Multe medicamente folosite la început s-au dovedit puţin eficiente, iar altele au intrat treptat în tratamentul curent.
“Între protocolul din luna martie, când aveam foarte puţine date (...), acum avem o acumulare de date şi o precizie din ce în ce mai mare, care ţine cont de modul în care un anumit medicament este potrivit la un anumit tip de pacient şi la un anumit moment. Aceasta este, de fapt, definiţia pentru medicina personalizată: tratamentul potrivit pentru pacientul potrivit la momentul potrivit”, a menţionat dr. Geantă.
“Neavând medicamente aprobate (...), medicii au fost puşi în situaţia de a folosi medicamente care erau în studii clinice şi administrate off-label, adică o situaţie cu care în practică nu se întâlneau foarte des. Din acest punct de vedere, am marcat o premieră şi este un aspect care se păstrează”, a adăugat medicul.
Pe măsură ce cunoaşterea Covid-19 a avansat în ultimul an, şi mijloacele cele mai bune pentru tratarea bolii, în diversele ei faze, au devenit mai clare. În plus, medicii ştiu mult mai bine să administreze tratamente în funcţie de severitatea Covid-19.
Astfel, în protocolul actual pentru Covid-19 din România se numără mai multe tipuri de tratamente, care trebuie administrate în funcţie de severitatea bolii, printre care se numără medicamente antivirale, antiinflamatoare, imunomodulatoare şi anticoagulante, dar sub supraveghere medicală.
