Potrivit unui nou studiu, aproape 40% dintre lucrătorii europeni sunt expuşi unui risc mai mare de a avea o sănătate mintală precară. Sexul, vârsta şi statutul socio-economic au fost factori care au contribuit la obţinerea unor scoruri slabe de sănătate mintală.
Aproape doi din cinci lucrători europeni sunt expuşi riscului de a avea o problemă de sănătate mintală, conform unui nou studiu.
Furnizorul de servicii şi tehnologii de sănătate TELUS Health a publicat indicele său anual de sănătate mintală cu privire la starea lucrătorilor din şase ţări europene: Franţa, Italia, Spania, Polonia, Germania şi Ţările de Jos.
În fiecare ţară, au fost intervievate 500 de persoane, iar persoanele care au obţinut un scor sub 80 au fost considerate în situaţie de risc.
Scorul privind sănătatea mintală a variat în funcţie de ţară, Spania având 48% dintre lucrători clasificaţi ca având un risc ridicat de probleme de sănătate mintală, urmată de Polonia (45%) şi Italia (43%).
În schimb, Ţările de Jos au cea mai mică proporţie de lucrători cu un risc ridicat de sănătate mintală, de 24%.
Factorii care dictează starea de sănătate mintală
„Există trei factori principali care chiar fac diferenţa. Primul ar fi, în principiu, lucrurile care se întâmplă în ţara respectivă”, a declarat pentru Euronews Health Paula Allen, lider global şi vicepreşedinte pentru cercetare şi perspective la TELUS Health.
Ea a menţionat proximitatea geografică a Poloniei faţă de Ucraina, care a fost invadată de Rusia în urmă cu peste 1.000 de zile.
Diferenţele de cultură şi infrastructură pot juca, de asemenea, un rol, la fel ca sexul, vârsta şi statutul socio-economic, femeile, de exemplu, raportând scoruri de sănătate mintală cu peste cinci puncte mai mici decât bărbaţii.
„Lumea pe care o experimentezi când eşti femeie şi lumea pe care o experimentezi când eşti bărbat sunt diferite”, a spus Allen, menţionând disparităţile în ceea ce priveşte resursele financiare, ocuparea forţei de muncă şi diviziunea muncii.
„Există, de asemenea, disparităţi în materie de sănătate. Ştim acum foarte clar că modul în care sistemul de sănătate răspunde bărbaţilor şi femeilor este foarte diferit”, a adăugat ea, subliniind că femeile sunt mai susceptibile de a avea experienţe negative cu furnizorii de servicii medicale.
Ea a menţionat, de asemenea, problemele de sănătate sub-recunoscute ale femeilor, cum ar fi endometrioza, perimenopauza şi menopauza.
Sănătatea fizică şi siguranţa financiară influenţează sănătatea mintală
Studiul a arătat că lucrătorii care au declarat că fac exerciţii fizice frecvent au avut scoruri mai bune de sănătate mintală.
Cu toate acestea, mai mult de un lucrător din 10 nu a participat la nicio activitate fizică, ceea ce duce la pierderea a aproape trei zile lucrătoare suplimentare anual. Scorurile lor de sănătate mintală sunt cu aproape 10 puncte mai mici.
În general, şase sau mai multe ore pe zi în şezut sau inactivitate au fost asociate cu o sănătate mintală mai proastă.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă în prezent 2,5 până la 5 ore de activitate de intensitate moderată pe săptămână sau 1,3 până la 2,5 ore de exerciţii mai intense.
Lucrătorii fără economii de urgenţă au fost, de asemenea, de trei ori mai predispuşi la anxietate sau depresie.
„Chiar dacă este vorba de anxietate cronică de nivel scăzut, te pune într-o stare de anxietate. Deci, este interesant că am descoperit că unul dintre cei mai mari factori (pentru un scor slab de sănătate mintală) este lipsa de economii de urgenţă”, a precizat Allen.
„Este aproape imposibil să fii la un nivel optim de bunăstare dacă ai această situaţie. Aşadar, nu este vorba doar de venituri mai mici, ci şi de lipsa acelei plase de siguranţă”.
Lucrătorii fără economii de urgenţă au avut un scor de sănătate mintală de aproximativ 42 faţă de media de 62.
Ce pot face companiile?
Allen a subliniat rolul semnificativ pe care îl joacă angajatorii în sprijinirea bunăstării angajaţilor, menţionând că serviciile pe care le oferă pot avea un impact profund.
Angajatorii, a explicat ea, ar trebui să proiecteze medii de lucru care să se alinieze la recomandările privind sănătatea şi siguranţa la locul de muncă, pentru a minimiza riscurile pentru sănătatea fizică şi mentală a angajaţilor.
De asemenea, aceştia pot lua măsuri pentru a îmbunătăţi sănătatea fizică şi mentală a angajaţilor prin iniţiative precum programe de formare, coaching în materie de rezilienţă şi consiliere în materie de sănătate şi pot integra aceste cadre în cultura companiei.
„Oferă un cadru durabil şi, beneficiile pe care le obţineţi ca angajator cresc cu fiecare pas pe care îl faceţi în această privinţă”, a precizat Allen.
