Poluarea aerului cu particule fine a dus la decesul a 239.000 de persoane în Uniunea Europeană în 2022, un număr cu 5% mai mic decât în anul anterior, potrivit unui raport al Agenţiei europene de Mediu (AEM) publicat marţi.
Cel puţin 239.000 de decese în Uniunea Europeană în 2022 pot fi puse pe seama unei expuneri la poluarea cu particule fine (PM2,5) superioară concentraţiei recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) de 5 ľg/m3', a precizat marţi agenţia cu sediul la Copenhaga într-un comunicat.
În Italia, Polonia şi Germania numărul deceselor din cauza particulelor fine este cel mai ridicat, potrivit raportului.
Pe teritoriul Europei, cifrele sunt în scădere faţă de 2021, când particulele fine, care pătrund adânc în plămâni, au cauzat decesul prematur a 253.000 de persoane.
Este o tendinţă care se confirmă la scară mai largă. Între 2005 şi 2022, numărul deceselor s-a diminuat cu 45%, a indicat Agenţia, ceea ce ar permite atingerea obiectivului de reducere cu 55% a deceselor conform planului de acţiune „Zero poluare'' fixat de Uniunea Europeană pentru 2030, informează Agerpres.
În paralel, 70.000 de decese pot fi puse pe seama expunerii la poluarea cu ozon (O3), mai ales cea provocată de traficul rutier şi de activităţile industriale.
În ceea ce priveşte dioxidul de azot (NO2), gaz produs în principal de vehicule şi centrale termice, 48.000 de decese premature îi vor fi atribuite.
Poluarea aerului rămâne ameninţarea de mediu cea mai importantă pentru sănătatea europenilor, a subliniat agenţia.
Cel mai mare număr de decese atribuibile în 2022 poluării cu particule fine a fost înregistrat în Italia, Polonia şi Germania (în ordine descrescătoare). Cel mai mare impact relativ (ani de viaţă pierduţi la 100.000 de locuitori pe o perioadă de 30 de ani) a fost observat în ţările din sud-estul Europei, atât pentru analiza tuturor ţărilor (Macedonia de Nord, Kosovo şi Bosnia şi Herţegovina, în ordine descrescătoare), cât şi atunci când se iau în considerare numai ţările UE-27 (Bulgaria, Polonia şi România).
În 2022, în România, expunerea la concentraţiile de PM2.5 peste limita recomandată în 2021 de OMS. a dus la 17.900 de decese atribuibile, respectiv 138 de decese atribuibile la 100.000 de locuitori cu risc. 185,100 de ani de viaţă pierduţi, respectiv 1423 de ani de viaţă pierduţi la 100.000 de locuitori cu risc.
Impactul relativ cel mai scăzut (Ani de viaţă pierduţi la 100.000 de locuitori pe o perioadă de 30 de ani) datorat expunerii la poluarea cu particule fine s-a observat în ţările situate în nordul şi nord-vestul Europei, inclusiv Islanda, Finlanda, Suedia, Norvegia şi Estonia (în ordinea creşterii impactului).
Poluarea cu particule fine (PM2.5)
Pentru cele şase boli specifice luate în considerare pentru PM2,5, cea mai mare sarcină atribuibilă a fost observată în cazul cardiopatiei ischemice; aceasta a fost urmată de AVC (accidentul vascular cerebral), diabetul zaharat, cancerul pulmonar, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) şi astmul infantil.
În cazul cancerului pulmonar şi al cardiopatiei ischemice, povara totală a bolii rezultă predominant din mortalitate: aceasta reprezintă 99% şi, respectiv, 97% din impact.
Pentru celelalte patru boli, contribuţia morbidităţii la povara totală a bolii este mult mai relevantă. Morbiditatea reprezintă 18% din povara bolii pentru AVC, 23% pentru diabetul zaharat, 40% pentru boala pulmonară obstructivă cronică şi 99% pentru astmul infantil.
Acest lucru subliniază faptul că luarea în considerare a morbidităţii este esenţială pentru a evita subestimarea impactului global al poluării atmosferice asupra sănătăţii.
