Cercetătorii de la Universitatea Columbia au descoperit că bebeluşii născuţi în primul an al pandemiei de COVID-19 au obţinut scoruri mai mici la un test de screening privind dezvoltarea abilităţilor sociale şi motorii la 6 luni - indiferent dacă mamele lor au avut COVID-19 în timpul sarcinii sau nu - în comparaţie cu bebeluşii născuţi chiar înainte de pandemie.
Studiul a inclus 255 de bebeluşi născuţi la Spitalul de Copii Morgan Stanley şi Spitalul Allen din NewYork-Presbyterian între martie şi decembrie 2020.
„Sugarii născuţi din mame care au infecţii virale în timpul sarcinii au un risc mai mare de-a avea deficite privind dezvoltarea neurologică, aşa că ne-am gândit că vom găsi unele modificări la bebeluşii ale căror mame au avut COVID în timpul sarcinii”, a declarat dr. Dani Dumitriu, medic specialist în pediatrie şi psihiatrie la Columbia University Vagelos College of Physicians and Surgeons şi investigator principal al studiului.
„Am fost surprinşi că nu găsim absolut niciun semnal care să sugereze că expunerea la COVID în timpul uterului a fost legată de deficite privind dezvoltare neurologică a fătului. Mai degrabă, a fi în pântecele unei mame care se confruntă cu pandemia a fost asociat cu scoruri mai mici în ceea ce priveşte abilităţile motorii şi sociale, dar nu şi în ceea ce priveşte abilităţile de comunicare sau de rezolvare a problemelor. Aceste diferenţe nu au fost mari, ceea ce înseamnă că nu am observat o rată mai mare de întârzieri reale de dezvoltare în eşantionul nostru de câteva sute de copii, ci doar mici schimbări ale scorurilor medii între grupuri. Dar aceste mici schimbări necesită o atenţie deosebită, deoarece la nivel de populaţie, ele pot avea un impact semnificativ asupra sănătăţii publice. Ştim acest lucru din alte pandemii şi dezastre naturale”, a declarat dr. Dani Dumitriu.
Când primul val de COVID-19 a lovit oraşul New York la începutul anului 2020, Dumitriu a condus un grup de cercetători pediatri de la Columbia University Irving Medical Center şi NewYork-Presbyterian în organizarea de studii care investighează impactul coronavirusului asupra sugarilor prin COMBO (COVID-19 Mother Baby Outcomes).
Într-un studiu timpuriu, cercetătorii au descoperit că mamele nu transmit coronavirusul fătului lor. Cu toate acestea, se ştie că bolile virale din timpul sarcinii cresc riscul de întârzieri în neurodezvoltarea copiilor prin activarea sistemului imunitar al mamei, care la rândul său afectează dezvoltarea creierului fătului.
„Traiectoria de dezvoltare a unui sugar începe înainte de naştere”, spune Dumitriu, care este medic pediatru la Well Baby Nursery de la NewYork-Presbyterian Morgan Stanley Children's Hospital.
În studiul actual, cercetătorii au analizat răspunsurile dintr-un chestionar pe care pediatrii îl oferă părinţilor pentru a evalua aspecte ale dezvoltării copilului, cum ar fi comunicarea şi motricitatea fină şi grosieră, rezolvarea problemelor şi abilităţile sociale.
Aproape jumătate dintre mamele din studiu au avut COVID la un moment dat în timpul sarcinii, deşi majoritatea au avut forme uşoare sau asimptomatice.
Nu s-au găsit diferenţe în scorurile între sugarii care au fost expuşi la COVID in utero şi cei născuţi în timpul pandemiei ale căror mame nu au contractat COVID în timpul sarcinii. Cu toate acestea, scorurile medii în rândul sugarilor născuţi în timpul pandemiei – indiferent dacă mamele lor au avut COVID în timpul sarcinii sau nu – au fost mai mici decât abilităţile motorii brute, motorii fine şi sociale ale a 62 de sugari pre-pandemiei născuţi în aceleaşi spitale.
„Vrem ca părinţii să ştie că descoperirile din micul nostru studiu nu înseamnă neapărat că această generaţie va fi afectată mai târziu în viaţă. Acesta este încă o etapă de dezvoltare foarte timpurie, cu o mulţime de oportunităţi de a interveni şi de a-i aduce pe aceşti copii pe traiectoria corectă de dezvoltare”, e de părere dr. Dumitriu.
Deşi studiul nu a măsurat stresul matern în timpul sarcinii, medicul pediatru spune că este posibil ca stresul cauzat de pandemie şi experimentat de mame în timpul sarcinii să explice scăderea abilităţilor motorii şi sociale constatată la bebeluşii născuţi în timpul pandemiei.
Studiile anterioare au arătat că stresul matern în primele etape ale sarcinii are un efect mai mare asupra funcţionării socio-emoţionale la sugari decât stresul mai târziu în timpul sarcinii, iar o tendinţă similară a fost găsită în noul studiu: nou-născuţii ale căror mame erau în primul trimestru de sarcină la apogeul pandemiei a avut cele mai mici scoruri de dezvoltare neurologică.
Cercetătorii vor continua să urmărească aceşti sugari în studii pe termen lung.
