O legătură genetică între riscul pentru boala Alzheimer şi Covid-19 sever a fost identificată în gena anti-virală OAS1. O echipă de cercetare de la University College London, UCL, a descoperit că o variantă genetică a genei OAS1 creşte riscul pentru boală Alzheimer cu aproximativ 3-6% în întreaga populaţie, în timp ce variantele asociate cu aceeaşi genă măresc probabilitatea unor evoluţii severe în boala Covid-19.
Constatările, publicate pe 7 octombrie în Brain, identifică ţinte care ar putea fi folosite în dezvoltarea unor medicamente noi sau pentru urmărirea progresiei celor două boli, sugerând totodată că tratamentele ar putea fi utilizate în ambele afecţiuni. Specialiştii spun că rezultatele obţinute pot avea beneficii potenţiale pentru alte demenţe şi boli infecţioase conexe.
„În timp ce boala Alzheimer se caracterizează în primul rând prin acumulări dăunătoare de proteine amiloide şi Tau, care formează plăci şi încurcături neurofibrilare în anumite regiuni din creier, există, de asemenea, zone extinse de inflamaţie în creier, care subliniază importanţa sistemului imunitar în Alzheimer. Am descoperit că aceleaşi modificări ale sistemului imunitar pot apărea atât în boala Alzheimer, cât şi în Covid-19. La pacienţii Covid-19 cu infecţie severă pot exista şi modificări inflamatorii în creier. Aici am identificat o genă care poate contribui la un răspuns imun exagerat care creşte riscurile de Alzheimer şi Covid-19", spune dr. Dervis Salih, autorul principal al cercetării.
Specialiştii au folosit rezultate anterioare, care identificaseră după studierea unui set mare de date ale genomului uman, dovezi care sugerau o legătură între gena OAS1 şi boala Alzheimer.
Gena OAS1 este exprimată în microglie, un tip de celulă imună care reprezintă cam 10% din celulele creierului. Studiind legătura genei cu Alzheimer, cercetătorii au secvenţiat date genetice de la 2.547 de persoane, dintre care jumătate aveau boala Alzheimer. Ei au descoperit că persoanele cu o anumită variaţie a genei OAS1, numită rs1131454, au fost mai susceptibile să se îmbolnăvească de Alzheimer, riscul pentru această boală al purtătorilor crescând cu un procent estimat între 11-22%. Noua variantă identificată este destul de comună şi se crede că mai mult de jumătate dintre europeni o poartă, ceea ce ar putea avea un impact mai mare asupra riscului de îmbolnăvire cu Alzheimer faţă de multe alte genele de risc cunoscute.
Descoperirile adaugă gena anti-virală OAS1 pe lista altor zeci de gene despre care se ştie că măresc riscul pentru boala Alzheimer.
Cercetătorii au investigat patru variante ale genei OAS1 care-i atenuează expresia (activitatea). Ei au descoperit că variantele care cresc riscul de boală Alzheimer sunt legate (moştenite împreună) cu variantele OAS1 recent identificate care cresc cu 20% riscul îmbolnavirii cu Covid-19 sever care necesită terapie intensivă.
De asemenea, în celulele imune tratate pentru a imita efectele Covid-19, cercetătorii au descoperit că gena controlează numărul de proteine pro-inflamatorii care sunt eliberate de celulele imune din organism. Astfel, ei au observat că celulele microgliale în care gena a fost exprimată mai slab au avut un răspuns exagerat în leziuni ale ţesuturilor, dezlănţuind "furtuna de citokine", ceea ce duce la o stare autoimună în care organismul se atacă singur.
Activitatea OAS1 se schimbă odată cu vârsta, astfel încât cercetări suplimentare privind substratul genetic ar putea ajuta la înţelegerea motivului pentru care persoanele în vârstă sunt mai vulnerabile la Alzheimer, Covid-19 şi alte boli asociate.
„Descoperirile noastre sugerează că unele persoane ar putea avea o susceptibilitate crescută atât la boala Alzheimer, cât şi la Covid-19 sever, indiferent de vârstă, deoarece unele dintre celulele imune din organism par să angajeze un mecanism molecular comun în ambele boli", spune Naciye Magusali, doctorand la UCL care a făcut parte din echipa de cercetare.
După izbucnirea pandemiei de Covid-19, specialiştii de la UCL şi-au axat cercetările pe studierea consecinţelor neurologice pe termen lung ale virusului SARS-CoV-2. Folosind biomarkeri găsiţi în sânge şi în lichidul din jurul sistemului nervos central, ei cercetează în prezent neuroinflamaţia şi leziunile suferite de neuroni.
„Dacă am putea dezvolta o modalitate simplă de testare pentru aceste variante genetice atunci când o persoană este testată pozitiv pentru Covid-19, atunci am putea să identificăm indivizii care prezintră un risc ridicat de îmbolnăvire severă care ar necesita terapie intensivă, dar mai sunt multe de făcut până acolo. Sperăm în aceeaşi măsură ca cercetarea noastră să contribuie la dezvoltarea unui test de sânge care să identifice riscul de a dezvolta Alzheimer înainte ca problemele de memorie să se manifeste. De asemenea, continuăm să cercetăm ce se întâmplă odată ce reţeaua imunitară a fost activată ca răspuns la o infecţie precum SARS-CoV-2, pentru a vedea dacă aceasta duce la efecte sau vulnerabilităţi de durată sau dacă înţelegerea răspunsului imun al creierului în cazul Covid-19, care implică gena OAS1, poate ajuta la explicarea unora dintre efectele neurologice ale acestei boli“, mai spune dr. Salih.
