O analiză genomică a cancerului pulmonar la persoanele fără antecedente de fumat a constatat că majoritatea acestor tumori apar din acumularea de mutaţii cauzate de procesele naturale din organism. Noua descoperire descrie, pentru prima dată, trei subtipuri moleculare de cancer pulmonar la persoanele care nu au fumat niciodată.
La nivel mondial, cancerul pulmonar este principala cauză a deceselor legate de cancer. În fiecare an, mai mult de 2 milioane de oameni din întreaga lume sunt diagnosticaţi cu această boală.
Majoritatea persoanelor care dezvoltă cancer pulmonar au antecedente de fumat, dar între 10% şi 20% dintre persoanele care dezvoltă cancer pulmonar nu au fumat niciodată. Cancerul pulmonar la nefumători apare mai frecvent la femei şi la o vârstă mai fragedă decât cancerul pulmonar la fumători.
Studiul, publicat pe 6 septembrie în Nature Genetics, a fost realizat de o echipă internaţională condusă de cercetători de la Institutul Naţional al Cancerului (NCI) din cadrul Institutului Naţional de Sănătate (NIH) din Statele Unite.
Specialiştii au observat că există diferite subtipuri de cancer pulmonar, la persoanele care nu au fumat niciodată, care au caracteristici moleculare şi procese evolutive distincte. Acest lucru va permite, pe viitor, dezvoltarea de tratamente diferite, bazate pe aceste subtipuri.
În acest nou studiu epidemiologic de amploare, cercetătorii au folosit secvenţierea întregului genom pentru a caracteriza modificările genomice ale ţesutului tumoral şi au comparat ţesutul normal a unui număr de 232 de nefumători, predominant de origine europeană, şi care au fost diagnosticaţi cu cancer pulmonar fără celule mici.
Dintre tumori, 189 au fost de tip adenocarcinom, cel mai frecvent tip de cancer pulmonar, 36 au fost carcinoide şi alte şapte tumori de diferite tipuri.
Cercetătorii au verificat genomurile tumorale căutând anumite semnături ale mutaţiilor, apărute în urma daunelor cauzate de activităţile naturale din organism, cum ar fi repararea defectuoasă a ADN-ului, stresul oxidativ sau expunerea la agenţi cancerigeni.
Semnăturile mutaţionale le sunt folositoare specialiştilor pentru că funcţionează ca o adevărată arhivă. Ele acumulează mutaţiile apărute în cazul activităţii unei tumori şi pot oferi indicii despre ceea ce a cauzat dezvoltarea cancerului.
În recentul studiu, specialiştii au folosit un astfel de catalog de semnături mutaţionale cunoscute, chiar dacă mai sunt unele cărora nu li se cunoaşte cauza.
Astfel, ei au descoperit că majoritatea genomurilor tumorale ale nefumătorilor au purtat semnături mutaţionale asociate cu deteriorarea proceselor endogene, adică a proceselor naturale care se întâmplă în interiorul corpului. Ei nu au găsit semnături mutaţionale asociate cu expunerea directă la fumat, nici măcar printre cei 62 de pacienţi expuşi la fumul pasiv.
Cercetătorii spun, însă, că în cazul nefumătorilor expuşi la fumatul pasiv, dimensiunea eşantionului a fost prea mică, iar nivelul de expunere foarte variabil.
"Avem nevoie de o dimensiune mai mare a eşantionului, cu informaţii detaliate privind expunerea, pentru a studia cu adevărat impactul fumatului pasiv asupra dezvoltării cancerului pulmonar la nefumători", spune doctorul epidemiolog Maria Teresa Landi, care a condus studiul.
Analizele genomice au scos la iveală şi trei subtipuri noi de cancer pulmonar la nefumători, cărora cercetătorii le-au atribuit nume muzicale, în funcţie de numărul de modificări genomice din tumori.
Subtipul predominant piano (lent) a avut cele mai puţine mutaţii, părând să fie asociat cu activarea celulelor progenitoare, cele care sunt implicate în crearea de noi celule.
Acest subtip de tumoare creşte extrem de lent, de-a lungul multor ani, şi este dificil de tratat, deoarece poate avea multe mutaţii driver.
Mutaţiile driver sunt acele anomalii genetice care au un rol major în iniţierea şi în progresia dezvoltării tumorale. Genele care dobândesc mutaţii driver sunt clasificate în oncogene şi gene supresoare tumorale. Restul genelor mutante sunt numite gene pasager, care nu determină fenotipul bolii, însă pot deveni driver.
Subtipul mezzo-forte (intensitate medie) a prezentat modificări cromozomiale specifice, precum şi mutaţii ale genei receptorilor factorului de creştere EGFR, frecvent modificată în cancerul pulmonar, şi a prezentat o creştere mai rapidă a tumorii.
Subtipul forte (intensitate puternică) a prezentat dublarea întregului genom, o schimbare genomică care este adesea observată în cancerele pulmonare la fumători. Acest subtip de tumoare creşte, de asemenea, rapid.
„Începem să distingem subtipuri care ar putea avea abordări diferite pentru prevenţie şi tratament. De exemplu, subtipul piano, cu creştere lentă, ar putea oferi clinicienilor oportunitatea să detecteze aceste tumori mai devreme, atunci când sunt mai puţin dificil de tratat. În schimb, subtipurile mezzo-forte şi forte, au doar câteva mutaţii driver majore şi asta sugerează că aceste tumori ar putea fi identificate printr-o singură biopsie şi ar putea beneficia de tratamente ţintite“, spune dr. Landi.
„Suntem abia la început pentru a înţelege cum evoluează aceste tumori, dar analiza pe care am făcut-o arată că există eterogenitate, sau diversitate, în cancerele pulmonare la nefumători“, spune dr. Landi.
Studiul face lumină asupra modului în care cancerul pulmonar apare la persoanele care nu au antecedente de fumat şi poate ghida dezvoltarea unor tratamente clinice mai precise.
