Pandemia de Covid-19 a apărut brusc, s-a răspândit rapid şi a ucis milioane de oameni în întreaga lume. De atunci, experţii în sănătate sunt îngrijoraţi de apariţia următoarei boli infecţioase extrem de periculoase la adresa populaţiei globale, fie că este vorba de un virus, o bacterie, o ciupercă sau un parazit.
După ce boala Covid-19 nu mai reprezintă o ameninţare pentru populaţie, datorită vaccinurilor eficiente, cele trei boli infecţioase care provoacă cea mai mare îngrijorare oficialilor din domeniul sănătăţii publice sunt malaria (un parazit), HIV (un virus) şi tuberculoza (o bacterie).
Aceste boli ucid împreună aproximativ 2 milioane de persoane în fiecare an, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
Apoi, există listele de supraveghere ale agenţilor patogeni prioritari - în special a celor care au devenit rezistenţi la medicamentele utilizate de obicei pentru tratarea lor, cum ar fi antibioticele şi antiviralele.
Oamenii de ştiinţă trebuie să fie în permanenţă vigilenţi pentru următoarea potenţială problemă de sănătate la nivel global. Deşi aceasta ar putea apărea sub orice formă de agent patogen, unii dintre aceştia sunt mai susceptibili decât alţii de a provoca epidemii rapide, printre acestea numărându-se virusurile gripale, spune Conor Meehan, profesor specialist în bioinformatică microbiană, de la Universitatea britanică Nottingham Trent, într-un articol publicat în The Conversation.
Un virus gripal provoacă mari îngrijorări în prezent şi este pe punctul de a deveni o problemă gravă în 2025. Este vorba de gripa A subtip H5N1, cunoscută sub numele de „gripa aviară”. Acest virus este larg răspândit atât la păsările sălbatice, cât şi la păsările de curte. Recent, virusul a infectat bovinele de lapte în mai multe state americane şi a fost identificat la cai în Mongolia.
Atunci când cazurile de gripă încep să crească la animale precum păsările, există întotdeauna îngrijorarea că virusul ar putea ajunge la oameni.
Într-adevăr, gripa aviară poate infecta oamenii, anul acesta existând deja 61 de cazuri în SUA, majoritatea fiind depistate la lucrătorii agricoli care au intrat în contact cu bovine infectate şi de persoane care au consumat lapte crud de la efective de vaci infectate.
Comparativ cu doar două cazuri în America în ultimii doi ani, aceasta este o creştere destul de mare, spun experţii. Combinând acest lucru cu o rată de mortalitate de 30 % în urma infecţiilor la om, gripa aviară se află rapid pe lista priorităţilor oficialilor din domeniul sănătăţii publice.
Joi, Centrele americane pentru controlul şi prevenirea bolilor (CDC) au declarat că analiza eşantioanelor provenite de la primul caz grav de gripă aviară din ţară, de săptămâna trecută, a arătat mutaţii care nu au fost observate în eşantioanele provenite de la o turmă infectată din curtea proprie a pacientului.
Conform unei analize a CDC, virusul de la acest pacient grav cu gripă aviară prezintă mutaţii care ar putea creşte transmisibilitatea la om
CDC a precizat că eşantionul pacientului a prezentat mutaţii în gena hemaglutininei (HA), partea virusului care joacă un rol-cheie în legarea acestuia la celulele gazdă.
Agenţia a declarat că riscul pentru publicul larg generat de această epidemie nu s-a schimbat şi rămâne în continuare scăzut.
Pacientul a fost infectat cu genotipul D1.1 al virusului care a fost detectat recent la păsările sălbatice şi la păsările de curte din Statele Unite, şi nu cu genotipul B3.13 detectat la vacile de lapte, la oameni şi la unele păsări de curte în mai multe state.
Mutaţiile observate la acest pacient grav sunt rare, dar au fost raportate în unele cazuri în alte ţări şi cel mai adesea în timpul infecţiilor severe. Una dintre mutaţii a fost observată, de asemenea, într-un alt caz grav din Columbia Britanică (Canada).
Nu a fost identificată nicio transmitere de la acest pacient la alte persoane, a precizat CDC.
Din fericire, gripa aviară H5N1 nu pare să se transmită la acest moment de la o persoană la alta, ceea ce reduce considerabil probabilitatea de a provoca o pandemie. Virusurile gripale trebuie să se lege de structuri moleculare numite receptori sialici de pe exteriorul celulelor pentru a pătrunde în organism şi a începe să se reproducă.
Virusurile gripale, care sunt foarte bine adaptate la oameni, recunosc extrem de eficient aceşti receptori sialici, facilitându-le pătrunderea în celulele umane, ceea ce contribuie la răspândirea lor între oameni, explică prof. Meehan. Gripa aviară, pe de altă parte, este foarte adaptată la receptorii sialici ai păsărilor şi prezintă unele nepotriviri atunci când se „leagă” la cei umani. Astfel, în forma sa actuală, H5N1 nu se poate răspândi cu uşurinţă la om, spun specialiştii.
Cu toate acestea, un studiu recent a arătat că o singură mutaţie în genomul gripei ar putea face ca H5N1 să se poată răspândi de la om la om, ceea ce ar putea declanşa o pandemie.
Dacă tulpina de gripă aviară reuşeşte să facă această schimbare şi poate începe să se transmită de la om la om, autorităţile trebuie să acţioneze rapid pentru a controla răspândirea. Centrele de control al bolilor din întreaga lume au elaborat planuri de pregătire pentru pandemii de gripă aviară şi alte boli care ar putea apărea.
În octombrie anul trecut, România şi Bulgaria au raportat focare de gripă aviară înalt patogenă în rândul păsărilor de curte, în timp ce Europa se confruntă cu o reapariţie sezonieră a acestei boli mortale.
Recent, Regatul Unit a cumpărat 5 milioane de doze de vaccin H5 care poate proteja împotriva gripei aviare, în vederea pregătirii pentru acest risc în 2025.
Chiar şi fără capacitatea potenţială de a se răspândi între oameni, este probabil ca gripa aviară să afecteze şi mai mult sănătatea animalelor în 2025. Acest lucru nu are doar implicaţii majore asupra sănătăţii animalelor, ci şi potenţialul de a perturba aprovizionarea cu alimente şi de a avea, de asemenea, efecte economice.
Totul este conectat
Prin înţelegerea şi prevenirea bolilor din mediul înconjurător şi de la animalele din jur, putem să ne pregătim mai bine şi să combatem bolile care pătrund la om, spune prof. Meehan. În mod similar, prin supravegherea şi combaterea bolilor infecţioase la om, putem proteja sănătatea animalelor şi a mediului, precizează acesta.
Toate aceste activităţi se încadrează în conceptul OMS „o singură sănătate”, respectiv considerarea sănătăţii umane, animale şi de mediu ca entităţi interconectate, toate având aceeaşi importanţă şi efecte reciproce pentru sănătate la nivel global.
Specialiştii avertizează totodată şi asupra „pandemiilor lente”, în continuă desfăşurare la om, cum ar fi malaria, HIV, tuberculoza şi alţi agenţi patogeni. Abordarea acestora este esenţială, spun ei, alături de vigilenţa monitorizării pentru orice boli noi care ar putea apărea la orizont, şi care ar putea ameninţa sănătatea populaţiei globale în 2025.
