După pandemie, majoritatea persoanelor care au fost infectate cu virusul SARS-CoV-2 şi au fost diagnosticate cu Covid-19 se recuperează complet în câteva săptămâni. Dar unii oameni, chiar şi cei care au avut forme uşoare ale bolii, continuă să prezinte simptome pentru o perioadă mai îndelungată de timp. Cercetătorii au denumit această afecţiune – sindrom post-Covid-19 sau Covid prelungit („long Covid-19)”.
Covidul prelungit poate lua diferite forme, dar motivul pentru care se dezvoltă rămâne în continuare neclar.
Aproximativ 20 până la 30% dintre pacienţii cu Covid prelungit spun că se confruntă cu ceaţă cerebrală care persistă sau se dezvoltă în timpul celor trei luni de la infecţia iniţială, şi mai mult de 65% dintre cei cu Covid de lungă durată acuză şi simptome neurologice.
Ceaţa cerebrală nu este specifică bolii Covid-19, şi este un termen utilizat pentru a descrie mai multe simptome, printre care lipsă de energie, dificultăţi de înţelegere şi concentrare, memorare sau reacţii încetinite ale corpului, oboseală, dezorganizare, lipsă de productivitate, incapacitate de a verbaliza, decizii pripite, sau altfel spus „eşti cu capul în nori".
Acum, un studiu britanic publicat joi, în Nature Medicine, a ajuns la concluzia că, cheagurile de sânge din creier sau din plămâni ar putea explica unele simptome comune ale covidului prelungit, inclusiv ceaţa cerebrală şi oboseala. Un studiu american ar fi găsit rezultate similare, pptrivit BBC.
În cadrul studiului britanic, realizat pe 1.837 de persoane internate în spital cu Covid-19, cercetătorii spun că două proteine din sânge indică faptul că cheagurile sunt una dintre cauze.
Se crede că 16% dintre aceşti pacienţi au probleme de gândire, concentrare sau memorie timp de cel puţin şase luni.
Identificarea predictorilor şi a posibilelor mecanisme este „un pas esenţial" în înţelegerea ceţii cerebrale post-Covid, a declarat autorul studiului, profesorul Paul Harrison, de la Universitatea din Oxford, dar este posibil să existe încă multe cauze diferite ale Covidului de lingă durată, spune el.
Covidul de lungă durată poate apărea şi după infecţii mai uşoare, subliniază cercetătorii de la universităţile Oxford şi Leicester, care atrag atenţia asupra unor limitări ale studiului.
Astfel, spun ei:
- descoperirile acestui studiu sunt relevante doar pentru pacienţii internaţi în spital;
- sunt necesare cercetări suplimentare înainte de a putea propune sau testa orice potenţial tratament;
- studiul a urmărit problemele cognitive doar la şase şi 12 luni prin intermediul unor teste şi chestionare care ar putea conţine erori;
Studiul pune ceaţa cerebrală pe seama unor niveluri mai ridicate ale fibrinogenului proteic şi ale fragmentului de proteină D-dimer.
„Atât fibrinogenul, cât şi D-dimerul sunt implicaţi în coagularea sângelui şi, prin urmare, rezultatele susţin ipoteza conform căreia cheagurile de sânge sunt o cauză a problemelor cognitive post-Covid", a declarat autorul studiului, dr. Max Taquet, de la Oxford.
Potrivit acestuia, fibrinogenul ar putea acţiona direct asupra creierului şi a vaselor sale de sânge, în timp ce D-dimerul reflectă adesea cheagurile de sânge din plămâni, iar problemele din creier s-ar putea datora lipsei de oxigen.
Cei cu niveluri ridicate de D-dimeri, de asemenea:
- s-au plâns de oboseală extremă şi de greutate la respiraţie;
- au avut tendinţa de a avea dificultăţi în a-şi păstra un loc de muncă;
