Rezultatele unor noi cercetări publicate marţi ar putea conduce la metode de a estima dacă un copil va dezvolta alergii şi la modalităţi de a preveni apariţia acestora.
Mai multe alergii majore din copilărie pot proveni toate din comunitatea de bacterii care trăiesc în intestin, potrivit unui nou studiu condus de cercetători de la universitatea British Columbia (BC) şi de la spitalul universitar pediatric.
Cercetarea, publicată marţi, în Nature Communications, identifică caracteristicile microbiomului intestinal şi influenţele din primii ani de viaţă care sunt asociate cu dezvoltarea la copii a oricăreia dintre cele patru alergii comune - eczemă, astm, alergii alimentare şi rinita alergică sezonieră (febra fânului).
Descoperirile ar putea conduce la metode de a prezice dacă un copil va dezvolta alergii şi la modalităţi de a preveni apariţia acestora.
„Vedem din ce în ce mai mulţi copii şi familii care solicită ajutor la departamentul de urgenţă din cauza alergiilor", a declarat dr. Stuart Turvey, profesor în cadrul departamentului de pediatrie de la UBC şi cercetător la Institutul de cercetare al spitalului pediatric din BC, coautor principal al studiului.
„Sute de milioane de copii din întreaga lume suferă de alergii, inclusiv unul din trei copii din Canada, şi este important să înţelegem de ce se întâmplă acest lucru şi cum poate fi prevenit", spune medicul.
Studiul este unul dintre primele care examinează simultan patru alergii pediatrice distincte la vârsta şcolară.
În timp ce aceste boli alergice au fiecare simptome unice, laboratorul dr. Turvey a vrut să afle dacă acestea ar putea avea o origine comună legată de compoziţia microbiomului intestinal al sugarilor.
„Din punct de vedere tehnic, acestea sunt diagnostice diferite, fiecare cu propria listă de simptome, aşa că majoritatea cercetătorilor tind să le studieze individual", spune dr. Charisse Petersen, coautoare principală a studiului şi bursieră postdoctorală în laboratorul doctorului Turvey.
„Când te uiţi la ceea ce nu merge bine la nivel celular, ele au de fapt multe în comun", spune dr. Petersen.
Pentru studiu, cercetătorii au examinat evaluările clinice de la 1.115 copii care au fost urmăriţi de la naştere până la vârsta de cinci ani.
Aproximativ jumătate dintre copii (523) nu au avut nicio dovadă de alergii în niciun moment, în timp ce mai mult de jumătate (592) au fost diagnosticaţi cu una sau mai multe tulburări alergice de către un medic expert.
Cercetătorii au evaluat microbiomul intestinal al copiilor din probele de scaun colectate la vizitele clinice la vârsta de trei luni şi un an.
Probele de scaun au dezvăluit o semnătură bacteriană care a fost asociată cu dezvoltarea oricăreia dintre cele patru alergii până la vârsta de cinci ani.
Semnătura bacteriană este un semn distinctiv al disbiozei, sau al unui microbiom intestinal dezechilibrat, care a dus probabil la o mucoasă intestinală compromisă şi la un răspuns inflamator ridicat în intestin, sunt de părere autorii studiului.
„În mod obişnuit, corpul nostru tolerează milioanele de bacterii care trăiesc în intestine, întrucât acestea fac multe lucruri bune pentru sănătatea noastră. Unele dintre modalităţile prin care le tolerăm sunt prin menţinerea unei bariere puternice între ele şi celulele imunitare din organism şi prin limitarea semnalelor inflamatorii care ar putea chema aceste celule imune la acţiune", explică Courtney Hoskinson, doctorandă la UBC şi prima autoare a lucrării.
„Am descoperit o defecţiune comună a acestor mecanisme la bebeluşi înainte de dezvoltarea alergiilor", a precizat ea.
Mulţi factori pot modela microbiomul intestinal al bebeluşilor, inclusiv dieta, modul în care ne naştem, locul în care trăim şi expunerea noastră la antibiotice.
De exemplu, antibioticele pot elimina bacteriile sensibile, în timp ce alăptarea tinde să refacă şi să ofere hrana necesară pentru bacteriile din intestinul sugarului.
Cercetătorii au examinat modul în care aceste tipuri de influenţe au afectat echilibrul microbiomului intestinal şi dezvoltarea alergiilor.
„Există o mulţime de informaţii potenţiale din această analiză solidă", explică dr. Turvey rezultatele studiului.
„Din aceste date putem vedea că factori precum utilizarea antibioticelor în primul an de viaţă sunt mai susceptibili de a determina tulburări alergice ulterioare, în timp ce alăptarea în primele şase luni are un efect protector. Acest lucru a fost universal pentru toate tulburările alergice pe care le-am studiat", a precizat el.
Acum, cercetătorii speră să valorifice descoperirile în noi tratamente care corectează un microbiom intestinal dezechilibrat şi care ar putea, eventual, să prevină apariţia alergiilor.
„Dezvoltarea unor terapii care să modifice aceste interacţiuni în timpul copilăriei ar putea să prevină dezvoltarea a tot felul de boli alergice în copilărie, care adesea durează toată viaţa", spune dr. Turvey.
Cercetarea face parte din studiul de cohortă Canadian Healthy Infant Longitudinal Development (CHILD), care a recrutat familii prin intermediul mai multor spitale pediatrice din Canada.
De la lansarea studiului, în 2008, echipa de cercetători canadieni a urmărit sănătatea, creşterea şi mediile de viaţă ale copiilor începând de la naştere şi a făcut descoperiri importante despre modul în care se dezvoltă astmul şi alergiile.
