Insuficienţa cardiacă este prezentă adesea şi la pacienţii cu boală cronică de rinichi. ,,Între 30% şi 60% dintre aceşti bolnavi cu insuficienţă cardiacă cronică prezintă şi asocierea cu boală cronică de rinichi, iar această prevalenţă este ceva mai mare la populaţia mai vârstnică”, a precizat la dezbaterea online Nephro360 conf. dr. Camelia Diaconu, medic primar medicină internă şi cardiologie la Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti şi cadru didactic la Universitatea de Medicină şi Farmacie ,,Carol Davila”.
La Spitalul Clinic de urgenţă Bucureşti ajung în principal pacienţi cu insuficienţă cardiacă cronică acutizată de cele mai multe ori, acesta fiind motivul frecvent al internării în spital.
,,Această relaţie dintre insuficienţa cardiacă cronică şi boala cronică de rinichi este o relaţie bidirecţională. Aşadar, cordul şi rinichiul cumva sunt parteneri la rău, aş putea spune, dintr-o anumită perspectivă. Pe de o parte, bolile cardiovasculare şi boala cronică de rinichi împărtăşesc factori comuni de risc cardiovascular, şi mă refer aici, bineînţeles, la vârsta înaintată, sexul masculin, menopauza (dacă vorbim despre femei), fumatul, sedentarismul, dislipidemia”, a explicat conf. dr. Camelia Diaconu.
"Pe de altă parte, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat. Dar există şi factori de risc cardiovasculari nontradiţionali la pacientul cu boală cronică de rinichi. Şi din categoria factorilor de risc cardiovascular nontradiţional fac parte tulburările metabolismului fosfo-calcic, face parte statusul acesta inflamator cronic care caracterizează bolnavul renal, deci cu boală cronică de rinichi. De asemenea, albuminuria, hipervolemia", a completat medicul.
Medicii întâmpină probleme atât în ceea ce priveşte diagnosticul cât şi în ceea ce priveşte tratamentul insuficienţei cardiace la pacienţii cu boală cronică de rinichi.
,,Referitor la diagnostic, de exemplu la bolnavul cu insuficienţă cardiacă cronică avem intervale de referinţă ceva uşor diferite dacă, de exemplu, vorbim despre enzimele cardiace: troponina, la un pacient cu boală cronică de rinichi. Chiar şi alţi biomarkeri de insuficienţă cardiacă au valori uşor diferite şi trebuie luate în considerare aceste aspecte din punct de vedere al diagnosticului”, a afirmat medicul de la Spitalul Floreasca.
De asemenea, sunt probleme şi referitoare la tratamentul pacientului cu insuficienţă cardiacă şi boală cronică de rinichi.
,,Nu cunoaştem foarte exact sau nu avem date din studii foarte mari, referitoare la tratamentul insuficienţei cardiace la pacienţii în special cu boală cronică de rinichi stadiul IV sau stadiul V, pentru că aceşti pacienţi au fost excluşi din studiile clinice din trialurile terapeutice ale insuficienţei cardiace. Astfel încât se preiau cumva indicaţiile de tratament al insuficienţei cardiace de la categorii de pacienţi cu boală cronică de rinichi mai puţin avansată. Întâmpinăm de asemenea probleme destul de mari legate de tratamentul insuficienţei cardiace la aceşti pacienţi cu boală cronică de rinichi, cu hiperpotasemie, de exemplu. Şi cel puţin în condiţii de urgenţă, noi monitorizăm foarte atent ionograma serică la aceşti pacienţi, pentru că hiperpotasemia poate să conducă la o serie de tulburări de ritm cardiac severe cu risc chiar de deces imediat”, a spus cardiologul.
Există însă şi speranţe referitoare la prognosticul, îmbunătăţirea calităţii vieţii, la ameliorarea prognosticului pacientului cu insuficienţă cardiacă şi boală cronică de rinichi, având în vedere că există la ora actuală unele clase noi de medicamente pe care le folosesc medicii.
,,La ora actuală inhibitorii de SGLT-2 au intrat în algoritmul terapeutic al bolnavului cu insuficienţă cardiacă cronică, ei fiind iniţial studiaţi pentru pacienţii cu diabet zaharat de tip II, dar beneficiile pe care le-au adus în studiile cu aceşti pacienţi au făcut să fie incluşi în cel mai recent ghid de tratament al insuficienţei cardiace cronice. Aceşti inhibitori de SGLT-2 au condus la scăderea ratei de spitalizare pentru insuficienţă cardiacă şi la ameliorarea prognosticului pacienţilor cu insuficienţă cardiacă cronică, îi avem şi noi în România, au intrat în arsenalul terapeutic, şi nu putem decât să ne bucurăm pentru pacienţii noştri cu insuficienţă cardiacă cronică. Pe de altă parte avem şi alte medicamente cum ar fi de exemplu antagoniştii receptorilor mineralo-corticoizi, care au dovedit ameliorarea fibrozei atât la nivel miocardic cât şi la nivel renal”, a precizat conf. dr. Camelia Diaconu.
Totuşi, trebuie subliniat că asocierea bolii cronice de rinichi la bolnavii cu insuficienţă cardiacă le conferă un prognostic rezervat, astfel încât ei trebuie foarte atent monitorizaţi, trataţi şi trebuie realizat controlul factorilor de risc cardiovascular mai agresiv decât la alte categorii de pacienţi.
Conf. dr. Cristina Căpuşă, nefrolog: Rinichiul, victima medicamentelor luate din proprie iniţiativă
Dr. Eugenia Bratu: INSP are două proiecte în derulare care vizează Boala cronică de rinichi
