Gastroenterologia se ocupă cu prevenirea, depistarea, diagnosticarea, tratarea şi recuperarea pacienţilor după afecţiuni ale tubului digestiv (faringe, esofag, stomac, intestin subţire, colon, rect) şi ale organelor anexe (ficat, vezică biliară, pancreas). Această specialitate include şi hepatologia, precum şi endoscopia digestivă diagnostică şi terapeutică.
Gastroenterologia monitorizează fiziologia sau funcţia normală a organelor gastrointestinale, motilitatea sau mişcarea alimentelor prin tractul digestiv, digestia alimentelor, absorbţia nutrienţilor şi eliminarea deşeurilor din organism.
Medicii gastoenterologi diagnostichează şi tratează afecţiuni diverse, care includ:
- Hemoragiile digestive;
- Bolile inflamatorii intestinale (boala Crohn, colita ulcerativă);
- Sindromul intestinului iritabil;
- Diverticulita;
- Ulcerele gastro-duodenale;
- Hepatitele cronice;
- Ciroza hepatică;
- Icterul;
- Pancreatita;
- Bolile hepatice autoimune;
- Cancerul gastrointestinal;
- Cancerul hepatic.
Semnele şi simptomele unui dezechilibru la nivelul tractului digestiv sunt multiple:
- Alterarea tranzitului intestinal – meteorism, constipaţie sau diaree;
- Hemoragii digestive superioare sau inferioare (vărsături cu sânge sau scaun cu sânge);
- Pirozis (arsuri gastrice);
- Dureri abdominale;
- Greaţă şi vărsături;
- Icter;
- Mărirea de volum a abdomenului.
Care sunt cauzele afecţiunilor digestive?
Alimentaţia este frecvent implicată în apariţia tulburărilor digestive. Consumul excesiv de alimente, a mâncărurilor procesate, cu putere calorică mare şi lipsite de fibre, duce la alterarea tranzitului intestinal.
De asemenea, o altă cauză importantă ce poate duce în timp la apariţia problemelor la nivel digestiv este sedentarismul. Tot dintre factorii ce afectează sistemul digestiv fac parte şi hidratarea insuficientă şi stresul. Toate aceste obiceiuri nesănătoase duc în timp la alterarea calităţii vieţii.
Medicul gastroenterolog poate efectua o serie de proceduri pentru diagnosticarea bolilor gastrointestinale şi pot îndruma pacientul către chirurgia digestivă, dacă este cazul.
Printre procedurile majore efectuate de gastroenterolog se numără endoscopia digestivă superioară, colonoscopia şi endoscopia intervenţională. Aceste proceduri implică utilizarea unor tuburi flexibile înguste cu o cameră video încorporată care poate fi introdusă în tractul intestinal.
Când este indicată endoscopia digestivă superioară?
Endoscopia digestivă superioară este o procedură minim invazivă şi are rol de diagnostic şi tratament pentru pacienţii care acuză următoarele simptome:
- Dificultăţi de înghiţire (disfagie);
- Pirozis (arsuri gastrice);
- Hemoptizie;
- Vărsături cu sânge;
- Dureri abdominale în etajul superior, care nu cedează la tratamentul conservator.
Cu ajutorul endoscopiei digestive superioare se pot diagnostica o gamă largă de patologii, precum acalazia cardiei, gastrite şi ulcere gastrice, afecţiuni benigne ale esofagului, cancerul gastric şi cancerul esofagian.
De asemenea, endoscopia superioară are rol terapeutic în caz de hemoragie digestivă superioară, prin această procedură realizându-se hemostaza de urgenţă la nivelul tractului digestiv superior prin ligatura varicelor esofagiene (în cazul pacienţilor care suferă concomitent de ciroză hepatică).
Endoscopia digestivă superioară intervenţională este o manevră endoscopică specializată, prin intermediul căreia se realizează proceduri minim-invazive de investigaţie şi tratament avansate.
Care sunt procedurile de endoscopie intervenţională?
- Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă (ERCP) este o procedură care îmbină endoscopia şi radiologia şi care se poate utiliza pentru tratamentul curativ sau paliativ al unor afecţiuni din sfera bilio-pancreatică, precum: calculi la nivelul căilor biliare, stenoze de căi biliare, pseudochisturi pancreatice, tratamentul complicaţiilor unor tumori pancreatice sau ale unor tumori de căi biliare etc.
- Montarea stenturilor esofagiene expandabile este o manevră destinată ameliorării disfagiei în cancerele esofagiene sau mediastinale. Procedura are indicaţie cu preponderenţă în cancerele esofagiene care nu au soluţie chirurgicală.
- Dilataţia cardiei în acalazie (boală motorie a esofagului care nu permite trecerea alimentelor şi lichidelor în stomac).
- Hemostaza endoscopică prin electrocoagulare sau hemoclipare se realizează în regim de urgenţă şi cu ajutorul hemostazei endoscopice se poate evita intervenţia chirurgicală.
- Montare/suprimare de balon intragastric.
Colonoscopia
Endoscopia digestivă inferioară (colonoscopia) investighează partea inferioară a tubului digestiv, mai exact colonul şi rectul. Cu ajutorul colonoscopiei se pot diagnostica o varietate de boli intestinale precum bolile inflamatorii (boala Crohn, rectocolita ulcerohemoragică), diverticuli colonici, diverticulita (inflamaţia diverticulilor) şi tumorile maligne colonice.
Indicaţiile colonoscopiei includ:
- Tulburările de tranzit (constipaţie, diaree);
- Prezenţa sângelui în scaun (rectoragii);
- Vârsta înaintată – colonoscopia are rol de screening pentru prevenţia cancerului de colon la pacienţii cu vârsta de peste 45 ani.
Hepatologie şi gastroenterologie la SANADOR
Medicii gastroenterologi tratează şi monitorizează pacienţii cu afecţiuni hepatice, precum steatohepatitele alcoolice şi non-alcoolice, ciroza hepatică precum şi hepatitele cronice.
Una dintre investigaţiile avansate non-invazive practicate în vederea evaluării ficatului este elastografia hepatică realizată cu ajutorul Fibroscan şi presupune determinarea durităţii hepatice prin elastometrie impulsională.
Orice afecţiune localizată la nivelul tractului digestiv şi al glandelor anexe (ficat şi pancreas) poate fi investigată, diagnosticată şi tratată cu profesionalism de medicii cu experienţă din Departamentul de Gastroenterologie din Spitalul Clinic SANADOR. De asemenea, pentru diagnosticarea şi tratarea afecţiunilor hepatice şi pancreatice, Centrul Integrat De Excelenţă în Boli Hepatice SANADOR dispune de echipamente moderne şi de medici profesionalişti, cu experienţă vastă în hepatologie, în cadrul echipelor multidisciplinare.
