Anevrismele cerebrale, supranumite şi „criminalul tăcut“, provoacă aproape 500.000 de decese la nivel mondial în fiecare an, jumătate dintre acestea având loc la persoanele cu vârsta sub 50 de ani, femeile fiind expuse unui risc mai mare.
Anevrismul cerebral reprezintă o dilataţie anormală a arterelor cerebrale de la nivelul creierului ca urmare a unor zone slabe ale peretului arterial. Un astfel de vas de sânge umflat în creier se poate oricând sparge şi provoca un accident vascular cerebral hemoragic.
Un nou studiu, publicat în luna septembrie în BMJ Open, a comparat în premieră date şi a stabilit o legătură între variaţiile de dimensiune ale arterelor creierului şi probabilitatea unui anevrism cerebral, oferind oamenilor de ştiinţă un nou instrument de screening pentru a monitoriza persoanele expuse riscului.
Testele imagistice efectuate pe 145 de pacienţi au arătat că persoanele cu artere cerebrale asimetrice au o şansă semnificativ mai mare de a dezvolta un anevrism.
„Hemoragia subarahnoidiană (HSA) este cel mai periculos tip de accident vascular cerebral şi apare atunci când un anevrism cerebral se scurge sau se rupe dând naştere unor sângerări în creier şi provocând la decesul a mai mult de 50% dintre persoanele afectate", spune dr. Arjun Burlakoti, cercetător principal şi neuroanatomist la universitatea South Australia.
O mulţime de anevrisme mici rămân nedetectate de tehnicile imagistice utilizate în mod obişnuit. Acestea nu pot fi diagnosticate până când nu cresc suficient pentru a provoca simptome sau rupturi, şi deseori atunci este prea târziu.
Avertismentele sunt rare şi, dintre milioanele de oameni care suferă un anevrism cerebral în fiecare an, aproape jumătate vor muri şi doar o treime se vor recupera fără dizabilităţi.
„Ne-am uitat la imaginile creierului persoanelor cu anevrisme şi am constatat că cele patru artere care intră în cutia craniană, împărţindu-se în mai multe segmente şi furnizând sânge creierului, nu sunt proporţionale unele cu altele şi cresc tensiunea arterială până la puncte culminante predispunând umflarea vasele de sânge", explică dr. Burlakoti.
Atunci când în partea frontală a reţelei arteriale a creierului (artera cerebrală anterioară sau A1), raportul dintre diametrului stâng şi cel drept al arterelor diferă cu până la 1.4, indivizii au un risc de 80% de a dezvolta anevrisme în acea regiune, considerată cea mai comună localizare a anevrismelor care se rup. Cei cu raporturi simetrice sub 1.4 au un risc echivalent de 7.8%.
„Pe baza constatărilor noastre, angiogramele RMN şi CT pot determina dacă oamenii au artere cerebrale asimetrice şi, dacă da, aceştia ar trebui să fie testaţi în mod regulat pentru anevrisme cerebrale", mai spune dr. Burlakoti.
Principalul simptom al unui anevrism în rafală este o durere de cap bruscă, severă, adesea însoţită de vedere dublă, greaţă şi vărsături, un gât rigid, slăbiciune musculară, confuzie, convulsii şi stop cardiac.
Dacă sunt detectate devreme, anevrismele pot fi monitorizate şi încetinite prin controlul medicamentos al tensiunii arteriale şi modificări ale dietei şi stilului de viaţă.
Anevrismele pot fi înlăturate şi chirurgical, dar în acest caz există riscuri de leziuni ale creierului sau de accident vascular cerebral, astfel încât acest procedeu este recomandat numai în cazul în care există un risc ridicat de rupere.
