Guvernul a aprobat marţi o ordonanţă de urgenţă (OUG) prin care pune pe picior de egalitate spitalele private cu cele de stat în programele naţionale de sănătate curative, potrivit declaraţiilor făcute la începutul şedinţei Executivului de secretarul de stat Nelu Tătaru, din Ministerul Sănătăţii, şi de premierul Ludovic Orban.
Iniţial, Ministerul Sănătăţii la elaborat un proiect de ordonanţă simplă, însă între timp s-a optat pentru varianta unei ordonanţe de urgenţă pentru a respecta principiul simetriei legislative. Proiectul nu figura pe agenda şedinţei de guvern, dar a fost introdus pe lista suplimentară de acte normative.
"Vă rugăm să fiţi de acord cu includerea pe lista suplimentară a proiectului de ordonanţă de urgenţă a guvernului pentru modificarea şi completarea Legii 95/2006 pentru reforma în domeniul Sănătăţii, precum şi pentru modificarea şi completarea ordonanţei de urgenţă a guvernului 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate", a afirmat Nelu Tătaru, la începutul şedinţei de guvern.
"De acord", a răspuns premierul Ludovic Orban.
Proiectul de ordonanţă a fost prezentat în premieră de către 360medical.ro în 20 ianuarie. Ulterior, alte publicaţii au prezentat modificările propuse şi efectele acestora, unii jurnalişti susţinând că ar fi vorba de o “privatizare” a programelor naţionale de sănătate curative.
CE PREVEDE ACTUL NORMATIV
Concret, proiectul de act normativ modifică art. 52 alin. (2), lit. c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, care se referă la unităţile de specialitate selectate pentru implementarea programelor naţionale de sănătate.
În prezent, pot fi selectate pentru implementarea programelor naţionale de sănătate curative şi spitalele private doar “pentru serviciile medicale care excedează capacităţii furnizorilor publici de servicii medicale”.
Proiectul de ordonanţă înlocuieşte paragraful “furnizori privaţi de servicii medicale pentru serviciile medicale care excedează capacităţii furnizorilor publici de servicii medicale” cu următorul cuprins: ”furnizori privaţi de servicii medicale”, ceea ce ar permite derularea fără restricţii a serviciilor medicale decontate în cadrul programele naţionale şi în spitalele private din România.
“Era lăsată în suspans această formulare ambiguă – când sunt excedate anumite capacităţi de primire -, lucru absolut ambiguu şi greu de interpretat. Este vorba despre o updatare firească a acestei legislaţii din 2014. De asemenea, sunt luate şi alte măsuri de modernizare a Legii 95, a acestor servicii medicale integrate ca şi celelalte ţări europene“, a motivat recent ministrul Sănătăţii, Victor Costache.
Iniţiatorii proiectului de ordonanţă au oferit, de altfel, mai multe argumente pentru susţinerea acestuia.
“Prin proiectul de act normativ se propune ca serviciile medicale din cadrul programelor naţionale de sănătate curative, care se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate să se deruleze în mod unitar atât prin furnizori publici, cât şi prin furnizori privaţi, în mod similar cu reglementarea privind furnizorii privaţi de medicamente şi dispozitive medicale”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.
“Astfel, se asigură accesul imediat al pacienţilor la tratament in cadrul programelor naţionale de sănătate curative şi, funcţie de opţiunea acestora, prin furnizorii care sunt autorizaţi şi evaluaţi şi care au încheiat contracte de furnizare de servicii medicale cu casele de asigurări de sănătate”, menţionează documentul.
Acelaşi act normativ mai prevede că Ministerul Sănătăţii va acoperi integral costurile spitalelor private din România pentru asistenţa medicală acordată pacienţilor ajunşi în stare critică la unităţile respective şi pe care acestea sunt obligate prin lege să îi îngrijească.
De asemenea, ordonanţa prevede că dispozitivele medicale şi materiale sanitare acordate în cadrul programelor naţionale de sănătate curative trebuie achiziţionate obligatoriu pe baza celui mai bun raport calitate-preţ.
EFECTE ESTIMATE
Medicul Sorin Paveliu, fost parlamentar:
Să fie oare dorinţa de a evita dezbaterea publică impusă de lege sau doar o presiune formidabilă din partea cuiva? Este însă clar, de această dată Ludovic Orban a fost tranşant la televizor, din motive neprecizate. PNL îşi asumă politic liberalizarea accesului celor 110 de spitale private la finanţarea din fondurile CNAS. Este exact ce am anticipat, aceasta era miza OG-ului, nu programele de sănătate.
Vlad Mixich, membru în board-ul executiv al European Public Health Alliance (EPHA):
Curajoasă politic propunerea Guvernului de a liberaliza complet programele naţionale de sănătate astfel că orice spital privat le va putea, teoretic, accesa. (...) Cel mai important: fondurile alocate programelor naţionale de sănătate nu vor creşte. Ele rămân la acelaşi nivel (unul foarte mic comparat cu alte ţări europene), doar că mai mulţi furnizori se vor înghesui să le obţină: orice spital privat şi orice spital public care îndeplinesc criteriile tehnice necesare. Pacienţii se vor putea trata în cadrul programelor naţionale de sănătate tot ca până acum: în limita fondurilor disponibile şi în limita numărului de pacienţi stabilit de CNAS.
Foarte fain că se încurajează competiţia între spitalele publice şi cele private. Totuşi, o întrebare: cât de reală e această competiţie atunci când coordonatorul unei clinici care derulează un program naţional într-un spital public este în acelaşi timp implicat in coordonarea unei clinici private care vrea să acceseze acelaşi program naţional? Vrem competiţie pe bune? Ok, dar atunci trebuie introdusă şi o măsură foarte nepopulară. Medicii cu poziţii de răspundere trebuie să aleagă unde lucrează: ori cu steaua, ori cu crucea. Nu merge şi la stat şi la privat. Că dacă lucrurile rămân aşa, e clar că vom obtine orice altceva, dar nu competiţie reală.
