Insomnia la persoanele în vârstă este o problemă majoră. Dincolo de agravarea calităţii vieţii, o calitate slabă a somnului a fost asociată şi cu dezvoltarea tulburărilor neurologice. Un studiu preclinic sugerează acum că pe măsură ce îmbătrânim, neuronii din creier care promovează trezirea devin hiperactivi, şi astfel poate deveni mai greu să dormim.
„Peste 50% dintre persoanele de peste 65 de ani se plâng de insomnie. Procentul ajunge la 80% în cazul pacienţilor cu tulburări neurologice, cum ar fi Alzheimer şi Parkinson. Este o problemă foarte serioasă“, spune Luis de Lecea de la Universitatea Stanford din California.
Oamenii de ştiinţă au analizat în hipotalamusul şoarecilor un set de neuroni care promovează starea de trezire atât la şoareci cât şi la oameni. Neuronii produc o proteină numită hipocretină - un neuropeptid care intervine în reglarea ritmului somn-veghe.
Cercetătorii au suspectat ca acest circuit ar putea fi implicat la persoanele în vârstă care au un somn mai slab, deoarece numărul neuronilor care produc hipocretină din hipotalamus scade odată cu vârsta. „Nu mai puţin de 20% dintre aceşti neuroni mor la persoanele în vârstă“ spune de Lecea.
Cercetătorii spun că asemenea oamenilor, şoarecii mai în vârstă au şi ei un model de somn mai perturbat, chiar dacă cele două specii au obiceiuri de somn foarte diferite.
Când au comparat neuronii şoarecilor tineri şi bătrâni, au descoperit că neuronii care produc hipocretină din şoarecii mai în vârstă au avut descărcări neuronale mai frecvente - fenomen cunoscut sub numele de hiperexcitabilitate - prin urmare, au fost hiperactivi.
Când au tratat şoarecii mai în vârstă cu un medicament care a redus hiperexcitabilitatea neuronilor, calitatea somnului animalelor s-a îmbunătăţit.
Cercetătorii nu ştiu ce ar putea cauza, în primul rând, această hiperexcitabilitate, dar cred că neuronii care produc hipocretină, prezenţi şi la om, oferă o potenţială ţintă de medicamente pentru insomnie.
„Acest studiu asupra mecanismului hipocretinei este foarte interesant şi poate oferi în parte explicaţii pentru problemele de somn care pot apărea mai târziu în viaţă la o varietate de specii. Ce anume determină la şoareci hiperexcitabilitatea celulelor hipocretine, aflate în continuă scădere odată cu îmbătrânirea, nu ne este încă pe deplin clar. Totuşi, acesta este un prim pas foarte important în abordarea problemelor de somn în general, nu doar ale celor legate de îmbătrânire“, spune Renata Riha de la Universitatea din Edinburgh.
În continuare, cercetătorii vor să studieze circuitele neuronale care sunt implicate în inducerea somnului. „Până acum ne-am uitat doar la neuronii implicaţi în starea de veghe. Avem doar jumătate din ecuaţie“, a mai spus de Lecea.
Studiul a fost publicat săptămâna trecută în Science.
