Lupusul eritematos sistemic (LES) este o boală cronică autoimună în care sistemul imunitar atacă ţesuturile proprii ale organismului, provocând inflamaţii şi leziuni pe scară largă în organele afectate. LES poate afecta articulaţiile, pielea, creierul, plămânii, rinichii şi vasele de sânge.
De asemenea, disfuncţia cognitivă este frecvent întâlnită la pacienţii cu LES. Studiile existente arată că 25% dintre pacienţii cu LES au disfuncţii cognitive, comparativ cu doar 7,3% dintre persoanele sănătoase de aceeaşi vârstă şi sex.
Mecanismul neuronal care duce la disfuncţii cognitive în pacienţii cu LES este necunoscut.
Cercetătorii de la şcoala de medicină NUS Yong Loo Lin din Singapore şi-au propus să identifice astfel de mecanisme folosind o tehnică nouă de imagistică cu RMN cu difuzie neinvazivă, împreună cu evaluarea neuropsihologică computerizată, pentru a studia creierul (în special materia albă) pacienţilor cu LES.
Materia albă se află sub cortexul materiei cenuşii din creierul uman şi cuprinde milioane de fascicule de fibre nervoase care transmit semnale către diferite regiuni ale creierului.
Conform studiilor existente, pacienţii asiatici cu LES suferă de boli şi daune mai severe în comparaţie cu pacienţii din ţările occidentale. În Singapore, prevalenţa LES cu debut în copilărie a fost raportată la 14,2 cazuri din 100.000 de copii, iar la adulţi la 40 de cazuri din 100.000 de persoane.
Între disfuncţiile cognitive cele mai comune, la pacienţii cu LES, se numără afectarea timpului simplu de reacţie, tulburări de atenţie susţinută şi selectivă, tulburări de memorie, afectarea memoriei de lucru şi a memoriei pe termen scurt pentru învăţarea prin asociere, toate aceste simptome reducând calitatea vieţii şi având un impact negativ asupra capacităţii profesionale.
Grupul de cercetători a folosit o metodă nouă de imagistică prin rezonanţă magnetică de difuzie pentru a studia mişcarea moleculelor de apă de-a lungul tracturilor de materie albă din creier.
Tehnica RMN foloseşte procesul de difuzie a moleculelor de apă în ţesuturile biologice pentru a genera contrast în imagini.
Astfel, echipa de specialişti a comparat semnalele transmise de moleculele de apă libere (fără structuri) în pacienţi cu LES, fără manifestări neuropsihiatrice clinice vizibile, şi în pacienţi sănătoşi, pentru a detecta problemele de difuzie de la nivelul substanţei albe a creierului.
Moleculele de apă libere se referă la moleculele de apă din jurul materiei albe din creier care sunt capabile să difuzeze nestingherite. În general, difuzia este limitată de prezenţa structurilor celulare. În axon, apa este înconjurată de membrana celulară şi placa de mielină care înconjoară axonul.
În consecinţă, difuzia perpendiculară pe fasciculul axonului este impiedicată de aceste structuri, însă mişcarea apei nu este deloc restricţionată când aceasta are loc de-a lungul fasciculului axonului.
Cercetătorii au descoperit astfel că pacienţii cu LES au avut semnificativ mai multă substanţă albă cu apă liberă decât omologii lor sănătoşi, sugerând o posibilă degradare microvasculară sau/şi inflamaţie.
Astfel de creşteri ale moleculelor de apă din substanţa albă a creierului au fost semnificativ legate de disfuncţii cognitive în principal de atenţia susţinută, dar şi de dozele mari de medicamente pe bază de steroizi.
„Implicaţiile clinice ale studiului ar indica medicilor că medicaţia pe bază de steroizi ar trebui să fie prescrisă în mod chibzuit, eventual cea mai mică doză posibilă pentru cea mai scurtă durată posibilă. În timp ce utilizarea steroizilor va continua ca principală sursă de tratament pentru inflamaţia moderată sau severă cauzată de LES, există şi alte opţiuni terapeutice care ar putea produce rezultate similare. Acestea ar trebui luate în considerare în primul rând pentru a reduce utilizarea steroizilor sau pentru a scurta tratamentele bazate pe steroizi la durata minimum necesară“, spune cercetătorul Anselm Mak, profesor asociat şi unul dintre autorii studiului.
El a adăugat, de asemenea, că există alte manifestări ale LES care ar putea fi tratate simptomatic fără medicamente pe bază de steroizi. De exemplu, medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene ar putea fi utilizate pentru inflamaţii mai uşoare, tratamentul topic (aplicat local, pe piele), pentru căderea părului şi analgezicele topice pentru ulcere orale.
Specialiştii spun că pacienţii cu LES care fac tratamente pe termen lung cu steroizi ar trebui să fie evaluaţi şi monitorizaţi în mod regulat pentru disfuncţie cognitivă.
Cercetătorii au remarcat că utilizarea matricei automate de evaluare neuropsihiatrică (ANAM), care a fost validată pentru utilizare la pacienţii adulţi şi pediatrici cu LES, este un instrument eficient şi performant pentru aceste evaluări periodice.
Cercetări suplimentare urmează să fie efectuate pentru a afla dacă o reducere a dozei de steroizi ar duce la reducerea moleculelor de apă din materiea albă, respectiv la o îmbunătăţire a funcţiei cognitive la pacienţii cu LES.
