Mulţi părinţi sunt de părere că pentru hrana copiilor lor au nevoie de tipuri de alimente diferite decât cele pe care le consumă adulţii, iar multe dintre aceste alimente sunt foarte procesate şi bogate în grăsimi saturate, au adăugate sodiu şi zahăr. O dietă bogată în aceste alimente poate avea efecte dăunătoare semnificative asupra preferinţelor şi gusturilor copiilor şi poate afecta sănătatea acestora pe viitor. Mâncarea sănătoasă pentru copii este la fel ca cea pentru adulţi, susţin specialiştii americani.
Societatea Americană pentru Educaţie şi Comportament în Nutriţie (SNEB) susţine într-un document de poziţie că nu există nicio diferenţă între alimentele sănătoase pentru adulţi şi cele pentru copiii cu vârsta de 2 ani cu excepţia ajustărilor adecvate vârstei în ceea ce priveşte textura şi dimensiunea porţiilor.
Educatorii în nutriţie joacă un rol cheie în schimbarea cererii consumatorilor şi a normelor sociale cu privire la alegerile alimentare. Ei pot face acest lucru prin promovarea cunoaşterii faptului că copiii cu vârsta peste 2 ani pot mânca aceleaşi alimente sănătoase pe care le consumă adulţii.
„Dacă te gândeşti la mâncarea copiilor, la arhetipul sau terminologia pe care o folosim pe scară largă pentru a descrie hrana cu care-i hrănim copiii noştri, este într-adevăr o normă socială pe care am perpetuat-o”, a declarat Pamela Rothpletz-Puglia, de la Şcoala de profesii din sănătate, Rutgers, Universitatea de Stat din New Jersey.
În documentul de poziţie, autorii notează că ideea că cei mici au nevoie de alimente diferite decât adulţii pare să fi apărut în perioada interzicerii alcoolului, când industria ospitalităţii a creat meniuri pentru copii pentru a compensa pierderea veniturilor din vânzările de alcool. Copiii peste 2 ani pot mânca aceleaşi alimente sănătoase ca şi adulţii, dar mâncarea şi meniurile copiilor au devenit o normă socială. Această normă socială persistă deoarece alimentele ultraprocesate, cum ar fi carnea de pui, hot-dog-urile, cartofii prăjiţi şi brânza la grătar sunt predominante în mediul alimentar şi sunt foarte gustoase pentru copii.
Prin schimbarea normelor referitoare la hrana copiilor către alimente sănătoase de care se pot bucura atât adulţii, cât şi copiii, educatorii nutriţionali pot promova schimbări sociale şi comportamentale sănătoase la nivel individual, familial, comunitar.
„Cred că trebuie să colaborăm cu comunităţile, industria alimentară şi factorii de decizie politică. Trebuie să colaborăm şi să creăm soluţii reciproc avantajoase”, a declarat Rothpletz-Puglia.
În lume peste 124 milioane de copii suferă de obezitate. Obezitatea infantilă reprezintă una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică în ţările dezvoltate şi în curs de dezvoltare. Rata obezităţii infantile la nivel mondial a crescut de zece ori, în ultimii 40 ani. Comorbidităţi precum diabetul de tip ll şi steatoza hepatică, considerate boli ale adultului, sunt frecvent diagnosticate, în momentul de faţă la copiii cu obezitate.
Urmăriţi şi [VIDEO] Dr. Steluţa Boroghină: Copiii cu obezitate morbidă nu au fost observaţi cum trebuie
