Celulele canceroase care reuşesc să scape de moartea celulară (apoptoză) indusă de chimioterapie migrează în corp la diferite organe şi formează metastaze. Răspândirea la alte organe reduce şansele de recuperare ale pacienţilor. Recent, o echipă de cercetători de la Universitatea din Geneva (UNIGE) a descoperit anumite mecanisme implicate în apariţia metastazelor.
Celulele canceroase metastatice apar în multe forme de cancer. Ele îşi au originea în tumorile primare de care mai apoi se desprind şi călătoresc prin ţesuturile care le înconjoară, prin vasele de sânge sau canalele limfatice. În drumul parcurs, celulele maligne se pot împrăştia şi la alte organe, cum ar fi plămânii, creierul, oasele sau ficatul, unde formează tumori noi, numite metastaze. Cercetătorii au descoperit că aceste celule, numite PAME, se reprogramează pentru a dobândi abilităţi metastatice.
Studii anterioare au reuşit să identifice celulele metastatice în timpul migrării. De asemenea, este cunoscut faptul că anumite tratamente pot provoca apariţia metastazelor. Până acum, mecanismele precise care duc la dezvoltarea acestor celule au rămas un mister. „Nu ştim de ce, la un moment dat, anumite celule se separă de tumora primară. Fenomenul este dificil de analizat, deoarece, înainte de a migra, nu există nimic care să distingă celulele metastatice sau celulele care vor deveni metastatice de celelalte celule din tumoră“, explică Ariel Ruiz i Altaba, profesor titular la departamentul de medicină şi dezvoltare genetică din cadrul facultăţii de medicină a UNIGE.
Oamenii de ştiinţă au descoperit acum că experienţa iminentă a morţii celulare în tumora primară activează anumite celule să dobândească stări pro-metastatice. Aceste procese au loc în special în contextul tratamentelor menite să priveze celulele canceroase de energie sau oxigen. Echipa a observat că aceste celule, care ar fi trebuit să moară, se reprogramează şi apoi prezintă un risc metastatic ridicat. Cercetătorii au botezat aceste celule PAME, de la celule post-apoptoză pro-metastatice.
Furtuna de citokine
Ca să ajungă la aceste concluzii, cercetătorii au folosit probe din tumori prelevate de la doi pacienţi cu cancer de colon. Celulele tumorale au fost apoi transplantate la şoareci, unde s-au înmulţit şi au format noi tumori. Celulele au fost supuse unei experienţe iminente de moarte celulară care a provocat stres reticular endoplasmatic, similar cu cel cauzat de anumite medicamente din tratamentele de chimioterapie. Acest lucru a permis dezvoltarea celulelor PAME.
Oamenii de ştiinţă au descoperit că celulele PAME declanşează o furtună de citokine (proteine şi alţi factori care asigură comunicarea între celule), şi determină celulele din vecinătate să devină celule migratoare induse de PAME, pe care cercetătorii le-au botezat PIM. Aceste celule PIM se asociază apoi cu celulele PAME şi le ajută să migreze pentru a forma metastaze.
Datorită acestui studiu, celulele PAME sunt acum posibile ţinte terapeutice. Rezultatele actuale deschid noi perspective promiţătoare pentru managementul terapeutic al tumorilor, inclusiv prevenirea dezvoltării unor zone pro-metastatice generate de anumite tratamente.
„Unul dintre principalele criterii în definirea unui tratament în momentul de faţă este micşorarea tumorii. Datorită studiului nostru, celulele PAME figurează acum ca potenţiale ţinte terapeutice pentru prevenirea metastazelor şi trebuie luate în considerare“, a concluzionat profesorul Ruiz i Altaba.
Rezultatele studiului au fost publicate marţi şi pot fi citite în jurnalul Cell Reports.
