Femeile însărcinate şi proaspetele mămici se confruntă cu niveluri ridicate de depresie, anxietate şi stres post-traumatic în timpul pandemiei COVID-19, potrivit cercetătorilor de la Şcoala de Sănătate Publică Harvard Chan. Astfel de suferinţe pot avea efecte negative atât asupra femeilor cât şi asupra sănătăţii şi dezvoltării copiilor.
Cercetătorii au fost interesaţi de femeile însărcinate şi lăuze, deoarece studiile anterioare sugerau că problemele de sănătate mintală perinatale pot avea un impact negativ nu numai asupra sănătăţii femeilor, ci şi asupra copiilor, asupra legăturii mamă-copil. Pentru a evalua sănătatea mintală a femeilor însărcinate şi lăuze în timpul pandemiei, cercetătorii au efectuat un sondaj anonim, online, transversal al femeilor din 64 de ţări în perioada 26 mai 2020 - 13 iunie 2020. Sondajul, disponibil în 12 limbi, a fost găzduit pe platforma Pregistry pentru studii COVID-19.
,,Ne-am aşteptat să vedem o creştere a proporţiei femeilor însărcinate şi a lăuzelor care raportează probleme de sănătate mintală, deoarece acestea sunt susceptibile să fie îngrijorate sau să aibă întrebări despre sănătatea şi dezvoltarea bebeluşilor lor, pe lângă sănătatea lor sau a familiei lor", a spus Karestan Koenen, profesor de epidemiologie psihiatrică la Şcoala Harvard Chan, autorul principal al studiului. Însă, numărul femeilor care prezentau simptome a fost mult mai mare decât înainte de pandemie.
Dintre cele 6.894 de participante, 31% au întrunit scoruri pentru niveluri ridicate de anxietate, 53% pentru depresie şi 43% pentru stres post-traumatic în raport cu COVID- 19, în ciuda faptului că doar 117 femei (2%) fuseseră diagnosticate cu COVID-19 şi 510 (7%) fuseseră în contact cu cineva cu COVID-19.
Căutarea informaţiilor despre pandemie de cinci sau mai multe ori pe zi din orice sursă (de exemplu, reţele sociale, ştiri sau cuvânt din gură) a fost asociată cu risc de stres post-traumatic de două ori mai crescut. Îngrijorările legate de copii şi îngrijirea acestora şi îngrijorările economice au fost, de asemenea, factori importanţi în sănătatea mintală a femeilor. Majoritatea participantelor au raportat implicarea în comportamente de prevenire COVID-19 (de exemplu, 93,3% au raportat practicarea igienei mâinilor şi 84,5% au raportat că au purtat o mască de faţă), dar aceste comportamente nu au fost asociate cu simptome de anxietate sau depresie.
Archana Basu, de la Departamentul de Epidemiologie şi prim autor al studiului, e de părere că rezultatele studiului indică faptul că atât campaniile de sănătate publică cât şi sistemele de îngrijire medicală ar trebui să abordeze în mod explicit impactul factorilor de stres asociaţi COVID-19 asupra sănătăţii mintale la femeile însărcinate şi lăuze.
„Pe lângă screening-ul şi monitorizarea simptomelor de sănătate mintală, ar trebui să se abordeze factorii potenţial modificabili, cum ar fi căutarea excesivă de informaţii şi îngrijorările femeilor cu privire la accesul la îngrijiri medicale şi bunăstarea copiilor lor, precum şi dezvoltarea de strategii", a spus Basu.
Nu doar gravidele şi lăuzele au fost afectate de pandemie. Un alt studiu al cercetătorilor americani dezvăluie că numărul persoanelor cu anxietate s-a triplat în această perioadă, iar numărul celor cu depresie a crescut de patru ori.
Un nou raport guvernamental al SUA a reliefat că aproximativ 41% dintre adulţii chestionaţi la sfârşitul lunii iunie au raportat probleme de sănătate mintală. Rezultatele, bazate pe sondajele efectuate de Centrele din SUA pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor în perioada 24-30 iunie 2020, arată că „un sfert din respondenţi au raportat simptome ale tulburărilor legate de traume şi de stres”. Aceasta reprezintă o creştere mare faţă de 2019, mai ales că numărul americanilor care suferă de o tulburare de anxietate s-a triplat până la sfârşitul lunii iunie faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Aproximativ 1 din fiecare 10 respondenţi au spus, de asemenea, că au început sau au crescut consumul de alcool sau droguri ilicite în timpul pandemiei.
Urmăriţi şi [VIDEO] Probleme de sănătate mintală în perioada pandemiei de COVID-19: Care sunt persoanele vulnerabile
