Numărul de paşi pe care ar trebui să îi parcurgă o persoană în fiecare zi pentru a observa beneficii pentru sănătate este mai mic decât se credea, potrivit celei mai ample analize efectuate până în prezent.
Există dovezi solide care arată că viaţa sedentară poate creşte semnificativ riscul de boli cardiovasculare şi scurta durata de viaţă.
Cu toate acestea, numărul optim de paşi, atât punctele limită peste care se pot observa beneficii pentru sănătate, cât şi limita superioară (dacă există), precum şi rolul lor în sănătate sunt încă neclare.
Cel mai mare studiu din lume arată că, cu cât mergem mai mult pe jos, cu atât scade riscul de deces, chiar şi dacă efectuăm mai puţin de 5.000 de paşi.
Studiul, realizat în colaborare de cercetători de la facultăţilor de medicină de la universităţile Johns Hopkins, din Statele Unite, şi Lodz, din Polonia, arată că doar 4.000 de paşi pe zi pot spori longevitatea şi reduce riscul de boli cardiovasculare.
Cercetarea relevă că persoanele care au făcut cel puţin 3.967 de paşi în fiecare zi au prezentat o şansă mai mică de deces din toate cauzele.
Mai mult, un număr zilnic de paşi de doar 2.337 de paşi a afişat totuşi o legătură cu o probabilitate mai mică de a ceda în faţa bolilor de inimă.
După ce a examinat datele de la 226.889 de participanţi din 17 studii, echipa internaţională a constatat că fiecare adaos de 1.000 de paşi zilnici a scăzut riscul de deces al unei persoane cu 15%.
Mai mult, adăugarea a doar 500 de paşi zilnic ar putea duce la o scădere de şapte procente a mortalităţii cauzate de afecţiuni cardiovasculare.
Interesant este că cercetătorii nu au determinat încă o limită superioară; chiar şi cei care făceau 20.000 de paşi zilnic au continuat să obţină beneficii semnificative pentru sănătate.
Beneficiile mersului pe jos au părut mai pronunţate în rândul persoanelor cu vârsta mai mică de 60 de ani.
Adulţii tineri, în intervalul de 7.000-13.000 de paşi zilnic, au asistat la o scădere izbitoare de 49% a riscului de deces prematur.
În cazul seniorilor care făceau între 6.000 şi 10.000 de paşi zilnic, riscul a scăzut cu 42%.
(Rezumat grafic al numărului de paşi şi al beneficiilor mersului pe jos).
„Studiul nostru confirmă faptul că, cu cât mergi mai mult, cu atât mai bine", afirmă profesorul Maciej Banach, cercetătorul principal şi cardiolog la facultatea de Medicină din Lodz, într-un comunicat.
Cerrcetătorii au constatat că acest lucru este valabil atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, indiferent de vârstă şi indiferent dacă locuiesc într-o regiune temperată, subtropicală sau subpolară a lumii, sau într-o regiune cu un amestec de climă.
Sunt necesare în continuare cercetări suplimentare pentru a explora beneficiile potenţiale ale eforturilor fizice intense, cum ar fi maratonul sau provocările Iron Man, în special în rândul diverselor grupe de vârstă şi condiţii de sănătate, spune cercetătorul.
„În plus, analiza noastră indică faptul că sunt necesari doar 4.000 de paşi pe zi pentru a reduce în mod semnificativ decesele din orice cauză, şi chiar mai puţini pentru a reduce decesele cauzate de boli cardiovasculare", adaugă profesorul Banach.
„Într-o lume în care dispunem de medicamente din ce în ce mai avansate pentru a viza afecţiuni specifice, cum ar fi bolile cardiovasculare, cred că ar trebui să subliniem întotdeauna că schimbările în stilul de viaţă, inclusiv dieta şi exerciţiile fizice, eroul principal al analizei noastre, ar putea fi cel puţin la fel de eficiente sau chiar mai eficiente în reducerea riscului cardiovascular şi în prelungirea vieţii", a precizat el.
Stilul de viaţă sedentar pe care mulţi îl adoptă este strâns legat de riscurile ridicate de boli cardiovasculare.
Cercetările indică faptul că o pătrime din populaţia globală rămâne insuficient de activă.
O treime dintre femei, comparativ cu 23% dintre bărbaţi, sunt deosebit de inactive.
Indivizii din ţările mai bogate tind să fie mai puţin activi din punct de vedere fizic, 37% dintre aceştia nerespectând nivelurile de activitate recomandate, faţă de 16% în ţările mai puţin bogate.
Potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), lipsa de activitate fizică se situează pe locul patru în topul cauzelor de deces la nivel mondial, aproximativ 3,2 milioane de decese anuale fiind atribuite inactivităţii fizice.
În mod notabil, nivelurile de activitate fizică nu şi-au revenit de la începutul pandemiei de Covid-19.
„Până în prezent, nu a fost clar care este numărul optim de paşi, atât în ceea ce priveşte punctele limită peste care putem începe să observăm beneficii pentru sănătate, cât şi limita superioară, dacă există, şi rolul pe care aceasta îl joacă în sănătatea oamenilor", spune dr. Ibadete Bytyçi, autor principal al studiului de la Centrul clinic universitar din Kosovo.
Cercetătorul adaugă o notă de precauţie, subliniind datele limitate disponibile pentru numărul de paşi care depăşesc 20.000 zilnic şi necesitatea unor studii suplimentare.
Echipa de cercetători a dedicat şapte ani monitorizării participanţilor, participanţii având în medie 64 de ani şi 49% fiind femei.
Studiul a fost publicat în European Journal of Preventive Cardiology.
