Conform unui nou cadru elaborat de experţi şi aprobat de 76 de organizaţii medicale internaţionale, medicii din întreaga lume ar trebui să diagnosticheze obezitatea în mod diferit, bazându-se pe criterii mai largi şi luând în considerare situaţiile în care această afecţiune cauzează probleme de sănătate.
Propunerea a fost concepută pentru a aborda limitările din definiţia şi diagnosticul tradiţional al obezităţii, care împiedică practica clinică şi politicile de asistenţă medicală, având ca rezultat faptul că persoanele cu obezitate nu primesc îngrijirea de care au nevoie.
Prin furnizarea unui cadru coerent din punct de vedere medical pentru diagnosticarea bolii, Comisia îşi propune, de asemenea, să soluţioneze disputa actuală în jurul ideii de obezitate ca boală, care a fost în centrul uneia dintre cele mai controversate şi polarizante dezbateri din medicina modernă.
În prezent, medicii folosesc IMC sau indicele de masă corporală pentru a diagnostica obezitatea, un calcul bazat pe greutatea şi înălţimea unei persoane. Acest instrument nu este suficient de precis şi specialiştii ar trebui să ia şi alte măsurători, cum ar fi circumferinţa taliei, pentru a evita diagnosticarea eronată, au declarat cei 56 de experţi care au participat la comisia globală.
De asemenea, obezitatea ar trebui să fie împărţită în două categorii, „obezitate clinică” şi „obezitate preclinică”, a declarat comisia, într-un articol publicat marţi, în revista The Lancet Diabetes and Endocrinology.
Obezitatea clinică implică un exces de grăsime corporală plus simptome de funcţionare redusă a organelor - cum ar fi dificultăţi de respiraţie sau insuficienţa cardiacă - sau probleme legate de viaţa de zi cu zi. Ar trebui să fie considerată ca o boală cronică şi tratată în consecinţă, propun experţii.
Obezitatea preclinică este obezitatea sau excesul de grăsime corporală fără niciun semn de boală şi o funcţie normală a organelor. Ar trebui să fie considerată un factor de risc atât pentru obezitatea clinică, cât şi pentru alte boli, cum ar fi diabetul, a declarat comisia, iar pacienţii ar trebui să fie sprijiniţi pentru a reduce acest risc, fie prin monitorizare, fie prin tratament activ.
„Obezitatea este un spectru”, a declarat miercuri preşedintele comisiei, Francesco Rubino, profesor la Colegiul King din Londra, într-un comunicat.
În prezent, se estimează că mai mult de un miliard de persoane suferă de obezitate la nivel mondial.
Experţii au declarat că scopul noilor orientări este de a face diagnosticul mai precis, ceea ce ar putea contribui la o mai bună utilizare a resurselor medicale. Ei au declarat că nu este încă clar dacă acest lucru va duce la diagnosticarea unui număr mai mare sau mai mic de persoane, dar au speraanţa că va rezolva dezbaterea polarizantă din cadrul instituţiilor medicale cu privire la faptul dacă obezitatea este o boală.
„Nu ne putem permite să avem o imagine neclară a obezităţii”, a precizat Rubino.
Orientările au fost susţinute de organizaţii precum Asociaţia Americană a Inimii şi Societatea chineză pentru diabet, precum şi de Federaţia Mondială a Obezităţii.
Experţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) au făcut parte din comisie, care şi-a început activitatea în 2019.
Apariţia clasei GLP-1 de medicamente pentru tratarea obezităţii a schimbat de atunci peisajul, a menţionat Rubino, precizând că utilizarea medicamentelor nu a făcut obiectivul comisiei. Cu toate acestea, el a spus că un diagnostic mai clar, dacă este adoptat de sistemele de sănătate din întreaga lume, ar putea ajuta medicii să decidă când este mai bine să le prescrie în funcţie de riscul individual.
Comisia a mai precizat că acest lucru ar putea însemna că asigurătorii de sănătate ar putea lua în considerare acoperirea medicamentelor pentru obezitatea clinică, ca boală de sine stătătoare. În prezent, multe dintre acestea necesită să fie prezentă o altă afecţiune conexă, cum ar fi diabetul.
„Sperăm că acest lucru va duce la o schimbare în practică şi poate chiar înainte de aceasta, la o schimbare de mentalitate”, a precizat Rubino.
Având în vedere că se estimează că peste un miliard de persoane din lume suferă de obezitate, propunerea Comisiei oferă sistemelor de sănătate din întreaga lume oportunitatea de a adopta o definiţie universală şi relevantă din punct de vedere clinic a obezităţii şi o metodă mai precisă de diagnosticare a acesteia.
Comisia a implicat 56 de experţi de renume mondial dintr-o gamă largă de specialităţi medicale, inclusiv endocrinologie, medicină internă, chirurgie, biologie, nutriţie şi sănătate publică, reprezentând multe ţări şi diverse sisteme de sănătate.
De asemenea, comisia a inclus persoane care trăiesc cu obezitate şi a luat în considerare în mod specific impactul potenţial al noilor definiţii ale obezităţii asupra stigmatizării sociale răspândite.
„Studiile arată că modul în care se vorbeşte de obicei despre obezitate contribuie la stigmatizare, făcând mai dificilă prevenirea, gestionarea şi tratarea acesteia. Abordarea propusă de Comisie poate contribui la clarificarea concepţiilor greşite şi la reducerea stigmatizării. De asemenea, solicităm o mai bună formare a lucrătorilor din domeniul sănătăţii şi a factorilor de decizie politică pentru a aborda această problemă”, a precizat la rândul său Joe Nadglowski, avocat al pacienţilor în cadrul Coaliţiei de acţiune împotriva obezităţii din Statele Unite.
