În bolile renale un spectru larg de molecule, numite toxine uremice, rămân în rinichi. Hemodializa sau dializa renală este procesul de eliminare a excesului de apă, soluţii şi toxine din sânge la persoanele ai căror rinichi nu mai pot îndeplini aceste funcţii în mod natural.
Dializa executată în laborator elimină deşeurile în afara corpului printr-un filtru extern, numit dializor, care conţine o membrană semipermeabilă utilizată pentru a separa moleculele în funcţie de dimensiunea lor. Dimensiunea porilor membranei variază în funcţie de dimensiunea moleculelor de separare. Membranele şi tehnicile de dializă actuale îndepărtează substanţele dizolvate în intervalul 50-15.000 Daltoni (Da), dar prezintă o capacitate limitată sau deloc în cazul eliminării substanţelor dizolvate în intervalul de greutate moleculară medie până la mare (de până la 50.000 Da)
Noua terapie dezvoltată de hemodializa HDx se bazează pe un dializor cu un design special şi pe crearea unei noi clase de membrane de separare.
O echipă de cercetare de la Lawson Health Research Institute, LHSC, din Londra, a arătat că nouă metodă de hemodializă elimină o gamă mai largă de toxine din organism şi poate îmbunătăţi calitatea vieţii la pacienţii cu boli renale cronice care se luptă cu efectele secundare ale dializei tradiţionale.
Într-un studiu clinic pacienţilor li s-a administrat tratamentul cu un nou dializor realizat de Baxter International Inc.
Dializorul THERANOVA are porii din membrana de dializă formulaţi în aşa fel încât să permită filtrarea din sânge a substanţelor chimice toxice de dimensiuni mai mari, şi, în acelaşi timp, să păstreze moleculele esenţiale, cum ar fi albumina.
„Substanţele chimice pe care le putem acum filtra pot provoca inflamaţii, malnutriţie şi acumularea de deşeuri. Cu tratamente tradiţionale de dializă, nu am avut acelaşi succes la eliminarea acestor substanţe chimice şi unii pacienţi au experimentat efecte secundare semnificative", spune cercetător-doctor Chris McIntyre, nefrolog la LHSC, cel care a condus studiul.
Aceste molecule mai mari pe care dializorul THERANOVA este capabil să le filtreze sunt considerate a fi asociate cu inflamaţia, bolile cardiovasculare şi simptomele cronice, cum ar fi oboseala.
Robert Wahby, unul dintre pacienţii care a făcut parte din studiul clinic spune că a început să observe imediat o diferenţă pozitivă atunci când i s-a administrat dializă cu THERANOVA.
„Sper că noul dializor mă va ajuta să scap de unele simptome. Apetitul meu era în scădere, slăbisem şi nu dormeam prea bine. Acum mă simt mai bine, mănânc mai mult şi am un somn mai bun", spune Wahby, care suferă de o boală cronica a rinichilor şi face dializă de aproximativ cinci ani.
Şi familia lui Walby a confirmat faptul că a observat o îmbunătăţire în comportamentul acestuia.
„Tiparele lui de somn au devenit mai bune şi se simte mai bine când vine acasă. Când făcea dializă tradiţională, era foarte irascibil şi nu se simţea deloc bine după tratament", spune soţia acestuia.
Studiul a fost realizat timp de trei luni şi a implicat 28 de pacienţi.
Participanţii la studiu dializaţi cu noul echipament au fost monitorizaţi prin aplicaţia London Evaluation of Illness (LEVIL), dezvoltată de dr. McIntyre în baza feed-back-ului primit de la pacienţi.
„Una dintre marile noastre provocări în cercetare este măsurarea calităţii vieţii prin dializă. Măsurile convenţionale iau timp şi este posibil să nu fie la fel de exacte, aşa că punând întrebări în fiecare zi prin intermediul aplicaţiei am reuşit să ne facem o idee reală despre cum se simt pacienţii", spune dr. McIntyre.
Prin utilizarea aplicaţiei LEVIL echipa a reuşit să determine că pacienţii care au avut o calitate mai slabă a vieţii la începutul studiului şi-au îmbunătăţit semnificativ starea generală, nivelul de energie şi somnul prin noua metodă de dializă după aproximativ patru până la opt săptămâni.
Rezultatele din prima fază a acestui studiu au fost publicate în Kidney Medicine.
Următoarea fază a studiului va include 60 de pacienţi care vor fi dializaţi pe o perioadă de şase luni cu THERANOVA.
Această a doua fază va fi un studiu clinic multicentric condus de Lawson, universitatea din Toronto şi Colegiul Humber, din Toronto, Canada.
