Terapia ţintită a inhibat celulele imune specifice asociate cu nefrita lupică şi s-a dovedit eficientă în reducerea inflamaţiei renale în studiile preclinice. Noua terapie a fost dezvoltată de un grup de oameni de ştiiţă şi academicieni din Israel şi Statele Unite, împreună cu o companie de biotehnologie din California, care dezvoltă produse pentru boli autoimune şi inflamatorii.
Lupusul (lupus eritematos sistemic), o boală autoimună în care organismul recunoaşte şi atacă propriile ţesuturi, poate afecta multe organe, inclusiv rinichii. Aproape jumătate dintre pacienţii diagnosticaţi cu lupus dezvoltă nefrită lupică, inflamaţia cauzată de lupusul eritematos sistemic, care poate distruge rinichii, unul dintre organele vitale din organism.
În prezent există mai multe medicamente disponibile care pot trata în mod eficient nefrită lupică, dar la cei care nu răspund bine la aceste tratamente boala progresează şi pentru ca aceşti pacienţi să rămână în viaţă ei au nevoie de dializă sau de transplant de rinichi. În plus, cele mai multe dintre aceste medicamente pot provoca multe efecte secundare, inclusiv suprimarea sistemului imunitar şi o sensibilitate crescută la infecţii.
Noua terapie ar putea reprezenta o alternativă la tratamentele actuale care vizează mai multe celule imune şi ar putea oferi un remediu mai eficient şi potenţial personalizat pentru nefrita lupică. Terapia este descrisă într-un articol publicat săptămâna trecută în Journal of Clinical Investigation.
La baza leziunilor organelor provocate de lupus şi de alte afecţiuni autoimune se află mecanisme specifice în care sunt implicate mai multe tipuri diferite de celule imune. Printre acestea se numără şi celulele T, care afectează rinichiul interacţionând şi legându-se de alte celule. Pentru a fi mai uşor de înţeles cercetătorii descriu mecanismul comparându-l cu procesul prin care o cheie deschide o încuietoare. Limfocitele T, care exprimă o glicoproteină transmembranară de tip 1 CD6 (încuietoarea), se leagă de o moleculă cunoscută sub numele de ALCAM, exprimată pe alte celule (cheia), care provoacă activarea celulelor T, ceea ce duce la inflamaţia rinichilor. Pentru a preveni această evoluţie dăunătoare, cercetătorii au dezvoltat un anticorp care a perturbat procesul reuşind să blocheze interacţiunea dintre CD6 şi ALCAM, la fel cum un adeziv ar astupa încuietoarea împiedicând introducerea cheii în ea. Ca urmare, celulele T nu s-au activat. Atunci când cercetătorii au blocat activarea căii CD6/ALCAM în modelele animale, au observat o reducere semnificativă a inflamaţiei rinichilor.
„Până acum, interacţiunile CD6/ALCAM nu au fost considerate relevante sau esenţiale în nefrita lupică. Intervenţia pe care o descriem, care vizează în mod expres celulele T, faţă de alte tipuri de celule imune, poate oferi medicilor un alt instrument eficient pentru tratamentul acestei boli dificile şi provocatoare", spune Chaim Putterman, profesor la facultatea de medicină a universităţii Bar-Ilan, din Israel şi la facultatea de medicină Albert Einstein, din Bronx, NY, care a condus studiul.
Într-un experiment separat, cercetătorii au detectat niveluri ridicate de molecule ALCAM în probele de urină ale pacienţilor cu lupus cu inflamaţie renală şi au descoperit dovezi suplimentare pentru activarea căii CD6/ALCAM în rinichi la subiecţi umani cu lupus. Identificarea nivelurilor crescute de ALCAM în urină sugerează o cale nouă care ar putea fi folosită pentru noi terapii personalizate. Dacă reuşesc să dezvolte anticorpul anti-CD6 pentru a trata nefrita lupică, cercetătorii cred că tratamentul ar putea funcţiona cel mai bine la acei pacienţi care au niveluri mari de ALCAM în urină, deoarece aceştia sunt cei mai receptivi la blocarea căii CD6/ALCAM. Studiile clinice în curs de desfăşurare vor determina dacă această descoperire va duce la beneficii terapeutice pentru om.
