Un nou studiu preclinic demonstrează cum triclosan, un antimicrobian găsit în pasta de dinţi, jucării şi mii de alte produse, poate declanşa inflamaţia intestinului.
O echipă internaţională de cercetători a identificat bacteriile şi enzimele specifice care declanşează efectele nocive ale triclosanului. Studiul condus pe şoareci arată cum ar putea fi împiedicate aceste enzime bacteriene să provoace leziuni intestinale.
„Prin identificarea bacteriilor vinovate, ar putea fi dezvoltate noi abordări pentru diagnosticarea, prevenirea şi tratarea bolilor inflamatorii intestinale", a declarat autorul studiului, Matthew Redinbo, profesor de chimie şi microbiologie la şcoala de medicină a universităţii din Carolina de Nord.
Toxicitatea triclosanului a fost demonstrată anterior, dar noul studiu s-a concentrat pe schimbările care au loc în înteriorul intestinului din cauza acestei substanţe.
Cercetătorii au conectat triclosan cu enzime microbiene specifice intestinului, în special cu proteinele β-glucuronidază (codificate de gena GUSB), şi au arătat că aceste enzime determină triclosanul să facă ravagii în intestin.
După ce a identificat proteinele vinovate, echipa de cercetători a folosit un inhibitor pentru a ţinti microbiomul şi a bloca procesarea triclosanului în intestin. Blocarea acestui proces la şoareci a prevenit deteriorarea colonului şi simptomele colitei, o formă de boală inflamatorie intestinală (BII).
Studiul oferă noi indicii despre gestionarea BII în rândul unui număr tot mai mare de persoane diagnosticate cu această boală. Deşi BII poate fi gestionată timp îndelungat, ea poate să reapară, aparent fără niciun motiv.
Autorii studiului subliniază că este necesară o mai bună înţelegere a impactului pe care substanţele chimice din mediu îl au asupra sănătăţii intestinului.
Triclosanul a fost comercializat până de curând pe scară largă, fiind folosit la fabricarea săpunurilor antibacteriene. În 2016, FDA a ordonat eliminarea lui din produsele de spălare a mâinilor pentru uz casnic şi clinic, din cauza îngrijorărilor că ar contribui la dezvoltarea bacteriilor mai rezistente.
Dar triclosanul a rămas în continuare un ingredient care se foloseşte în prezent, pentru a reduce contaminarea bacteriană, în industria cosmetică, la fabricarea unor materiale plastice printre care şi covoraşele de yoga, echipamente şi instrumente sportive. Este, de asemenea, utilizat în mod obişnuit în diferite tipuri de pastă de dinţi - care au aprobarea FDA - întrucât a fost identificat că ar putea preveni gingivita.
Conform autorilor recentului studiu, substanţa triclosan are potenţialul de a fi absorbită cu uşurinţă în tractul gastro-intestinal. "Siguranţa triclosanului şi a compuşilor înrudiţi ar trebui să fie reconsiderată având în vedere că există potenţialul de a provoca leziuni intestinale", spun autorii.
Studiul a fost condus de cercetători de la universitatea Chapel Hill din Carolina de Nord, universitatea din Amherst Massachusetts şi universitatea baptistă din Hong Kong, iar concluziile au fost publicate pe 10 ianuarie în Nature Communications.
