Un studiu condus de cercetători de la laboratorul de cancer colorectal al universităţii din Barcelona arată că unele celule tumorale rămân într-o stare latentă şi sunt reactivate după tratamentul de chimioterapie, provocând recidiva.
Una din 25 de persoane va dezvolta cancer de colon în timpul vieţii în timp ce, la nivel mondial sunt diagnosticate în fiecare an aproape 2 milioane de cazuri noi.
Chimioterapia este frecvent utilizată pentru tratarea cancerului de colon. Iniţial, tratamentul este eficient în majoritatea cazurilor, cu toate acestea mulţi pacienţi recidivează după tratament.
Acum, oamenii de ştiinţă au descoperit că celulele stem tumorale care au o activitate proteică controlată de gena Mex3a rămân într-o stare latentă care le conferă rezistenţă la chimioterapie. Datorită acţiunii medicamentelor utilizate în chimioterapie, celulele canceroase adoptă o stare similară cu cea embrionară, iar după tratament, când mediul devine mai favorabil, sunt reactivate pentru a regenera tumora în toată complexitatea ei. Cercetătorii spun că aceste celule perseverente sunt responsabile pentru recidiva cancerului după tratament.
„Chimioterapia este eficientă şi ucide majoritatea celulelor tumorale, dar nu pe toate. Descoperirile noastre dezvăluie identitatea unui grup de celule persistente care sunt rezistente la chimioterapie şi continuă să regenereze tumora după tratament. Studiul nostru deschide acum calea pentru dezvoltarea unor medicamente care să elimine aceste celule, ceea ce ar face chimioterapia mai eficientă şi ar îmbunătăţi rata de supravieţuire a pacienţilor”, a declarat dr. Eduard Batlle, cercetător ICREA, şeful laboratorului de la IRB Barcelona şi lider de grup în cadrul centrului spaniol de cercetare biomedicală a cancerului, CIBERONC.
În studiul care a fost publicat recent în Nature Cancer, cercetătorii au folosit în principal organoizi cultivaţi în laborator, respectiv mostre de tumori de la pacienţi sau de la modele de şoarece cu cancer avansat, care reproduc complexitatea tumorii, structura tridimensională a acesteia precum şi variabilitatea tipurilor de celule prezente în tumoră.
„Organoizii ne-au permis să urmărim evoluţia celulelor persistente responsabile pe tot parcursul procesului şi să observăm reacţia lor la chimioterapie”, a explicat Adrián Álvarez-Varela, principalul autor al studiului.
Cercetătorii au mai utilizat şi modele de şoarece cu cancer colorectal şi au putut observa şi reproduce comportamentul acestor celule persistente, la fel ca în cazul organoizilor. Rezultatele obţinute de la organoizi şi modelele de şoarece au fost comparate apoi cu analiza transcriptomică a probelor obţinute de la pacienţi.
Oamenii de ştiinţă au arătat că eliminarea genei Mex3a cu ajutorul tehnicilor de inginerie genetică a făcut ca celulele canceroase colorectale să devină sensibile la chimioterapie. În modelele experimentale ale acestui tip de cancer, metastazele deficitare în Mex3a au putut fi complet eliminate cu ajutorul chimioterapiei. Deşi funcţiile genei Mex3a sunt încă necunoscute, această descoperire sugerează că medicamentele care ar viza această genă ar putea acţiona împreună cu chimioterapia şi ar putea preveni recidiva.
În continuare, oamenii de ştiinţă şi-au propus să extindă munca de laborator pentru a se concentra pe analiza mecanismelor moleculare subiacente, în special pe modul în care proteina Mex3a menţine celulele stem canceroase într-o stare latentă. Specialiştii vor urmări şi procesele declanşate de chimioterapie, care permit celulelor să genereze o stare similară cu cea embrionară, şi să regenereze astfel diferite tipuri de celule prezente în tumoră după încheierea tratamentului.
O altă echipă de cercetători a descoperit unele dintre mecanismele prin care polipii se ,,transformă” în cancer colorectal, stabilind astfel cadrul pentru o supraveghere îmbunătăţită a cancerului folosind medicina de precizie.
